Liviu Giosan este romanul care cerceteaza Marea Neagra si Delta Dunarii in cadrul Institutului Oceanografic Woods Hole (WHOI) din Statele Unite. Intrat la WHOI din 2001, Liviu Giosan a desfasurat pana in prezent mai multe misiuni de cercetare in M
Liviu Giosan este romanul care cerceteaza Marea Neagra si Delta Dunarii in cadrul Institutului Oceanografic Woods Hole (WHOI) din Statele Unite. Intrat la WHOI din 2001, Liviu Giosan a desfasurat pana in prezent mai multe misiuni de cercetare in Marea Neagra si Delta Dunarii incercand sa stabileasca varsta si originea lor. Plecat din Romania in urma evenimentelor din Piata Universitatii din 1990, Liviu Giosan a reusit sa-si cladeasca o cariera academica in Statele Unite.
Fugit de frica minerilor
"Totul a pornit de la Piata Universitatii. M-a speriat foarte tare. Am fost un participant activ la Piata Universitatii. Veneam din placere pentru ca invatam lucruri, erau conferinte in fiecare seara, era o atmosfera extraodinara, oamenii erau foarte apropiati, deschisi. Iar pe 13 (iunie 1990, n.red.) s-a intamplat ce s-a intamplat, a doua zi, pe 14, aveam examen si m-am prezentat la examen, foarte constiincios: cu par lung, ochelari, barba, pantaloni scurti. Ies din metrou si vad un miner mai batran, care imi spune: "Mai, baietel, ce faci aici? Vrei sa te omoare astia?". Zic, "Dar nu stiu ce e aici. Ce se intampla?", la care mi s-a raspuns: "Du-te inapoi acasa!", povesteste Liviu Giosan. Speriat de tendinta in care se dezvolta viata publica in Romania, Giosan a ales calea exilului: "Am vazut batai crunte in continuu, ziua. Atunci, desi nu eram hotarat ce o sa fac in viitor - eram, pe vremea aia, in anul trei de facultate - am spus nu, nu se poate, nu pot trai asa". Cu prima ocazie am plecat. Am trimis aplicatii la diferite universitati din lume - in 1993, cand am terminat facultatea. In iunie am terminat, iar in august eram in SUA. M-am decis, de fapt, in 1990. Din 1990 am inceput sa ma educ, sa vad care este situatia. Am trimis probabil vreo 20 de aplicatii si am primit raspunsuri pozitive de pe la vreo cinci".
Canalul Bastroe, un proiect prost
Liviu Giosan a apreciat ca proiectul construirii unui canal navigabil pe bratul Bastroe in delta ucraineana a Dunarii nu este o varianta viabila: "Ei au avut intotdeauna astfel de tentative. Au avut chiar niste studii mai vechi decat cele ale Comisiei Europene a Dunarii, datand din 1830. Intotdeauna au dorit sa aiba intrare pe Chilia, un brat mai navigabil decat celelalte. Bratul pe care l-au ales pentru proiectul Bastroe este, intr-adevar, un brat care va trebui dragat in continuu pentru ca transportul de sedimente din nord este cel mai puternic. (Autoritatile ucrainene n.red.) vor trebui sa investeasca foarte multi bani in dragarea si mentinerea canalului".
Teoria sovietica, infirmata
Liviu Giosan a efectuat cercetari si in bazinul Marii Negre, incercand sa afle modul in care aceasta s-a format. In prezent exista doua teorii privitoare la formarea Marii Negre: prima, lansata si sustinuta de specialistii sovietici, afirma ca Marea Neagra s-a format in conditiile retragerii ghetarilor din era glaciara. A doua teorie, lansata de profesorul William Ryan de la Universitatea Columbia din New York sustine ca Marea Neagra s-a format prin inundare cu apa provenita din Marea Mediterana.
Liviu Giosan spune ca: "Totul a pornit de profesorul Bill Ryan, de la Universitatea Columbia, New York, care este un cercetator celebru. La varsta de 30 de ani a participat la un program de explorare a oceanelor, la prima expeditie in Marea Mediterana. In aceasta expeditie, datorita lui, s-a forat o gaura de sonda si s-a descoperit ceva foarte ciudat, respectiv niste pietris in mal, un element neasteptat. S-a spalat pietrisul si s-a constatat ca este ghips; ghipsul se formeaza numai in medii de apa foarte mica, de mica adancime, ceea ce era imposibil la 2000 de metri in Marea Mediterana. Asadar se ajunsese cu gaura de sonda la sedimente vechi de cinci milioane de ani. Si atunci si-a dat seama ca este ceva extraordinar si a mai forat o gaura de sonda si au intrat in formatiuni de ghips, de sare, cu varste cuprinse intre cinci si sase milioane de ani, care nu s-ar fi putut forma decat daca intreaga Mare Mediterana ar fi fost desecata, transformata intr-un desert. Acesta a fost rezultatul expeditiei: s-a demonstrat ca Marea Mediterana, in urma cu cinci sau sapte milioane de ani, a fost complet izolata de Oceanul Planetar, totul s-a evaporat si a fost un desert - o portiune de uscat intre Africa si Europa".
Ghetarii si Marea Baltica
In ceea ce priveste Marea Neagra, William Ryan sustine ca intr-adevar, apa provenita din topirea ghetarilor la inceput a alimentat Marea Neagra, dar o data ce ghetarii s-au retras mai spre nord si au iesit din bazinul hidrografic al raurilor care se varsa in Marea Neagra, au inceput sa se scurga lacurile spre Marea Baltica. Asadar, la un moment dat, Marea Neagra nu a mai primit apa din calota glaciara. In acea perioada nivelul Oceanului Planetar era la minus 30, iar cel al Marii Negre la minus 150 sau 80 fata de nivelul actual. Este posibil ca in timpul acesta, cat a fost izolata, Bosforul sa fi fost innisipat de raurile locale si sa se fi format un prag de nisip acolo, deci nivelul dinspre ocean a fost tinut in zagaz, pentru un timp, de acest prag de nisip, care probabil a cedat datorita presiunii exercitate dinspre ocean.
Formatiuni rectangulare pe fundul marii
In cursul acestei veri, Liviu Giosan a facut parte dintr-o expeditie a WHOI care a incercat sa verifice teoria lui William Ryan. "Vara aceasta am incercat sa demonstram argumentele echipei care spunea ca nu a avut loc asa ceva. Unul din argumente este ca, la iesirea din Bosfor spre Marea Marmara, exista o delta submarina, care nu s-ar fi putut forma decat prin o scurgere dinspre Marea Neagra, care ar fi adus sedimente prin Bosfor si le-ar fi depozitat in Marea Marmara. Orientarea deltei de acolo arata, de fapt, ca ea creste inspre Bosfor. Daca apa ar fi venit de acolo, nu ar fi putut sa creasca impotriva curentului. Noi credem acum ca este o delta formata local de un rau provenind din partea asiatica. In ceea ce priveste Marea Neagra, argumentul cel mai puternic era ca in fata Bosforului, undeva spre vest, se formasera niste insule-bariere, una dupa alta, datorita cresterii nivelului marii si inundarilor succesive, ceea ce pare foarte ciudat deoarece insulele acestea bariere se formeaza in zonele in care exista foarte mult nisip si sedimente aduse de rauri, iar la Bosfor sunt foarte putine rauri care se varsa in Marea Neagra. Ne-am dus acolo si am facut o cartare de detaliu si ne-am dat seama ca sunt, de fapt, niste valuri de mici dimensiuni, de un kilometru, doi, care apar intre canalele erodate. Luand un analog din alte medii, din conuri submarine sau montane, aceste valuri sunt formate de o scurgere in masa. Cand scurgerea este concentrata pe o anumita directie, se formeaza canale erodate, insa cand e difuza si pe toata aria, se creeaza valuri", explica Liviu Giosan rezultatele expeditiei din aceasta vara. In cursul unor expeditii anterioare, cercetatorii au documentat pe fundul marii mai multe formatiuni rectangulare precise care ar putea reprezenta constructii omenesti.
Delta Dunarii, mai tanara
In noiembrie 2003 Liviu Giosan a organizat o expeditie in Delta Dunarii incercand sa stabileasca varsta acesteia: "A durat cam trei saptamani, a fost o experienta nemaipomenita. In urma acestui proiect, acum avem date spre publicare primele rezultate: modelul, ceea ce se stia despre geneza Deltei Dunarii - aceasta este problema care ma interesa: cum si cand s-a format Delta Dunarii. Modelul dateaza de prin anii 1980 si ne spune ca Delta a inceput sa se formeze in urma cu 11 mii de ani, ceea ce e total contrar altor date ce se stiu din Marea Neagra. Ce inseamna ca Delta a inceput sa se formeze in urma cu 11 mii de ani? Inseamna ca nivelul marii era asemanator cu cel de astazi in urma cu 11 mii de ani. Asta nu e in acord nici cu ce spun rusii, nici cu ce spune Ryan, nici cu nivelul Oceanului Planetar, care, in urma cu 11 mii de ani, era la minus 30 de metri. Am mers acolo, am luat probe, le-am datat cu carbon radioactiv si prin alte metode. Spre marea noastra surpriza, Delta Dunarii este cu trei-patru mii de ani mai noua. In urma cu unsprezece mii de ani s-a format o bariera, exact cum este acum la Portita, care a izolat un golf al Dunarii de Marea Neagra, iar Delta a inceput sa se formeze in interiorul golfului".

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.