Raportul, hopul lui Ungureanu

Diplomatia romaneasca ramane un domeniu activ sub bagheta ministrului Mihai Razvan Ungureanu. Vizitele s-au tinut lant in cursul intregului an, diplomatii romani, in frunte cu ministrul lor, fiind deosebit de activi - mai ales in ceea ce priveste relatiile cu Occidentul. Relatiile cu vecinii de la Rasarit nu au beneficiat de o atentie tot atat de mare - de exemplu, in negocierile asupra conflictului transnistrean Romania este reprezentata de Uniunea Europeana, in ciuda faptului ca nu detine inca statutul de membru.
In mod semnificativ, cu ocazia intalnirii anuale a diplomatilor romani la Bucuresti, presedintele Traian Basescu a decorat un singur reprezentant al MAE si anume pe ambasadorul in Irak, Mihai Stuparu, care s-a facut remarcat pentru profesionalismul sau cu ocazia crizei jurnalistilor rapiti in Irak.
In ceea ce priveste integrarea europeana, desi diplomatia romaneasca si-a asumat sarcina unui lobby intens pentru ratificarea tratatului de aderare in parlamentele tarilor membre, pana in prezent doar Slovacia, Cipru, Ungaria si Slovenia au intreprins acest pas. Jucatorii grei ai Uniunii, ca Marea Britanie, Germania, Franta - au preferat sa amane ratificarea pana in aprilie, cand va fi prezentat de Comisia Europeana raportul hotarator in ceea ce priveste aderarea Romaniei.
Promisiuni din programul de guvernare
Obiective ale Cabinetului Tariceanu
Obiectivele politicii externe romanesti stabilite prin strategia de guvernare din decembrie 2004 prevad ca aceasta "se va focaliza asupra protejarii intereselor sociale si economice ale cetatenilor romani, precum si promovarii si protejarii intereselor economice, politice si militare ale Romaniei, in concordanta cu pozitia sa geostrategica".
Conform strategiei guvernamentale, directiile de actiune ale politicii externe romanesti sunt urmatoarele: "dezvoltarea relatiilor bi si multilaterale; buna vecinatate si cooperarea regionala; dezvoltarea diplomatiei parlamentare; promovarea diplomatiei economice; extinderea diplomatiei culturale; dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, pastrarea identitatii nationale si culturale".
Prioritatile politicii externe romanesti in domeniul relatiilor bilaterale sunt urmatoarele: "consolidarea prioritara a relatiilor cu tarile Uniunii Europene si SUA; dezvoltarea cooperarii economice, tehnico-stiintifice si culturale cu China, spatiul vest-balcanic, Asia Centrala, Orientul Mijlociu si tarile Americii Latine; consolidarea si extinderea relatiilor de cooperare cu Sfantul Scaun, Israel si Japonia".
Principalul obiectiv pe termen scurt este "integrarea Romaniei in Uniunea Europeana conform calendarului asumat unilateral de Guvernul Romaniei in anul 2000".
Strategia Marii Negre
Strategia Romaniei in spatiul Marii Negre are urmatoarele componente: "promovarea relatiilor de buna vecinatate si cooperarea cu tarile Europei de Sud-Est in realizarea pactului de stabilitate pentru asigurarea pacii, consolidarea democratiei respectarea drepturilor omului si prosperitatea economica; protejarea intereselor Romaniei si ale UE in spatiul sud-est european si rezolvarea de o maniera coerenta si ofensiva a problemelor cu Ucraina in baza normelor de drept international public".
In ceea ce priveste relatiile cu Republica Moldova, strategia guvernamentala prevede urmatoarele "promovarea relatiilor cu Republica Moldova in baza unei orientari pro-active ce vizeaza pe de o parte respectarea drepturilor omului, consolidarea cadrului democratic si al reformelor economice, iar pe de alta parte sustinerea culturii romane. In acest sens, Romania isi va directiona asistenta catre acordarea de burse, sustinerea drepturilor culturale ale romanilor, sprijinirea activitatilor care sustin aplicarea reformelor democratice si respectarea drepturilor omului. De asemenea, Romania va monitoriza respectarea cu strictete a acordurilor bilaterale".
Pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe in strategia guvernamentala sunt prevazute urmatoarele masuri: "analiza, evaluarea si revizuirea planului de actiune privitor la dezvoltarea resursei umane angajate in diplomatie, precum si a consilierilor economici din ambasade; promovarea tinerilor in cariera diplomatica si in consiliere economica, stabilirea unor criterii de performanta pentru cei angajati in diplomatie: diplomati si personal auxiliar; organizarea departamentelor, directiilor si serviciilor in raport cu obiectivele politicii externe, precum si fixarea misiunii, tintelor si a criteriilor de performanta pentru aceste structuri interne ale Ministerului Afacerilor Externe; elaborarea si aplicarea mecanismului de monitorizare si evaluare a activitatii misiunilor diplomatice, fixarea numarului acestora in raport cu interesele politice, economice si militare ale Romaniei, precum si cu performantele individuale ale corpului diplomatic".
Politica in domeniul relatiilor cu romanii de pretutindeni este prevazuta in Strategia guvernamentala la capitolul 24 care prevede "sprijinirea dezvoltarii si exprimarea identitatii culturale a romanilor din afara granitelor Romaniei". Pentru atingerea acestui obiectiv sunt prevazute urmatoarele masuri: "aplicarea, in relatiile cu statele in care traiesc etnici romani, a unor norme europene privind dezvoltarea identitatii culturale similare cu cele pe care Romania le promoveaza in tratamentul minoritatilor nationale de pe teritoriul sau; alocarea de fonduri pentru infiintarea, sustinerea scolilor, institutiilor de cult, institutiilor culturale si pentru burse de studiu, de care pot beneficia membrii comunitatilor romanesti de pretutindeni, o atentie deosebita acordandu-se etnicilor romani din statele vecine; o atentie speciala se va acorda cultivarii limbii romane vorbite in afara granitelor Romaniei prin sprijinirea editarii si circulatiei cartilor, ziarelor, revistelor sau productiilor audio-vizuale; va fi incurajata difuzarea in Romania a presei scrise si audio-vizuale din comunitatile romanesti de peste hotare, pentru asigurarea unei bune cunoasteri a preocuparilor conationalilor nostri".
Promisiuni personale
Liniile de actiune
In deschiderea mandatului de ministru de Externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu a prezentat pe 20 ianuarie 2005 "Strategia si liniile politico-diplomatice de actiune ale Ministerului Afacerilor Externe". In cadrul acestei sinteze, ministrul Mihai Razvan Ungureanu prezenta directiile de actiune ale mandatului sau: integrarea europeana a Romaniei, parteneriatul strategic cu SUA, identitate intarita in NATO, deschiderea politicii externe la Marea Neagra, parteneriat european cu Republica Moldova, pragmatism in relatia cu Rusia, reformarea institutionala a Ministerului Afacerilor Externe, reforma sistemului consular.
Prioritatile pentru UE
Prioritatile actiunii pentru sustinerea aderarii la Uniunea Europeana sunt jalonate de cinci directii de actiune: contributia la respectarea angajamentelor asumate in cursul negocierilor de aderare; pregatirea semnarii Tratatului de aderare si promovarea ratificarii acestuia de statele membre; pregatirea asumarii statutului de membru in institutiile europene, prin utilizarea la maximum a oportunitatilor ce decurg din statutul de observator in aceste institutii; definirea profilului european al Romaniei, care sa decurga din profilul strategic al tarii noastre; intensificarea campaniei de comunicare europeana in plan intern si extern; relatiile de parteneriat cu statele europene.
Ministrul Ungureanu a apreciat parteneriatul strategic cu SUA ca fiind "un reper esential si privilegiat al politicii externe a Romaniei". Deschiderea politicii externe la Marea Neagra a fost prezentata in ianuarie 2005 astfel: "Ca membru al NATO si viitor participant direct la Politica Externa si de Securitate Comuna a UE, Romania are interesul sa contribuie direct la consolidarea in regiunea extinsa a Marii Negre a unei vecinatati estice stabila, democratica, prospera si integrata in spatiul de securitate euro-atlantic". Parteneriatul european cu Republica Moldova are in componenta urmatoarele directii de actiune: "Reprezentarea economica sectoriala si cea diplomatica se vor combina si se vor articula pe o politica de sustinere consistenta si coerenta a aspiratiilor europene ale Republicii Moldova. Ne propunem pentru acest an o reprezentare diplomatica mai adecvata acestui obiectiv si in acest sens avem in proiect modernizarea si consolidarea prezentei noastre la Chisinau".
In ceea ce priveste prezenta romanilor in afara granitelor ministrul Ungureanu afirma pe 20 ianuarie 2005 ca "Vom pune intotdeauna interesele cetatenilor romani in centrul politicii noastre externe. De aceea, vom avea mai mare grija de soarta romanilor aflati la munca sau studii in strainatate".
In cadrul reformei institutionale a Ministerului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu a propus stabilirea unei transparente totale: "Una dintre exigentele prioritare este o politica de informare si comunicare a politicii externe bazata pe transparenta si pe predictibilitate. Doresc sa promovez o activitate de colaborare cu presa bazata pe o atitudine profesionala si credibila, care sa reflecte rolul important pe care il ocupa mass-media in modernizarea societatii noastre".
In ceea ce priveste reforma propriu zisa a diplomatiei romanesti, ministrul Ungureanu a subliniat urmatoarele: "Convingerea mea este ca reforma institutionala in MAE se bazeaza inainte de toate pe schimbarea culturii manageriale. Noua organigrama va raspunde colaborarii cu structurile guvernamentale care se ocupa de domeniul european. Cel mai important proiect al acestui an este punerea in functiune a unui sistem coerent si stimulativ de planificare a carierei diplomatice, care va include reguli respectate fara abatere pentru recrutare, pregatire si promovare. Consider ca prezentul sistem de evaluare distorsioneaza procesul de pregatire si motivatia functionarilor si de aceea este necesara o modificare profunda a acestuia. Sunt preocupat in cel mai inalt grad de imbunatatirea permanenta a calitatii si performantelor personalului din sistemul diplomatic. Odata cu accelerarea procedurilor de pensionare a personalului care indeplineste conditiile legale vom atrage noi resurse si noi competente".
Ce a realizat
Reforma de personal
In cadrul proiectului de revigorare a diplomatiei romane, ministrul Ungureanu a indicat in luna martie ca vor fi aplicate prevederile legale in vigoare si diplomatii care au atins varsta pensionarii vor fi retrasi de la posturi. Astfel, 19 ambasadori si 10 sefi de misiuni indeplineau deja conditiile de pensionare, din totalul de 79 de angajati ai MAE care urmau sa fie pensionati.
Celor 19 ambasadori li se adaugau cinci consuli generali, 17 diplomati si 15 angajati ai misiunilor Romaniei in strainatate, precum si 23 de angajati cu functii comune din centrala MAE.
Potrivit datelor furnizate de seful diplomatiei romane, indeplineau conditiile de pensionare ambasadorii sau sefii de misiuni din Armenia (Niculae Iordache), Canada (Liviu Maior), Columbia (Radu Vasile Urzica), Cuba (Constantin Simirad), Egipt (Marcel Dinu), Franta (Sabin Pop), Indonezia (Gheorghe Savuica), Libia (Ionel Ilie), Lituania (Petru Ioan Cordos), Qatar (Nicolae Ropotean), Senegal (Vlad Galin-Corini), Uzbekistan (Constantin Alexa) si Vietnam (Marin Buhoara). De asemenea, se aflau in situatia de cumul al incheierii mandatului si al conditiilor de pensionare ambasadorii sau sefii de misiuni din Austria (Traian Chebeleu), Cehia (Gheorghe Tinca), Croatia (Mihai Dinucu), Elvetia (Ioan Maxim), Emiratele Arabe Unite (Ioan Emil Vasiliu), Filipine (Radu Homescu), Finlanda (Neagu Udroiu), Georgia (Constantin Garbea), Grecia (Caius Traian Dragomir), Israel (Mariana Stoica), Liban (Aurel Calin), Luxemburg (Tudorel Postolache), Mexic (Vasile Dan), Spania (Stelian Oancea), Tunisia (Florin Bucur Vasilescu), Uruguay (Vasile Macovei). In cazul tuturor acestora, Ungureanu a dat ca sigura pensionarea lor in luna martie.
In cursul anului 2005, urmau sa-si incheie mandatul ambasadorii sau sefii de misiuni din Albania (Constantin Eremia), Chile (Ion Valcu), Germania (Adrian Vierita), Kazahstan (Vasile Soare), Olanda (Iulian Buga), Pakistan (Emil Ghitulescu), Slovenia (Victor Chijdea), SUA (Sorin Ducaru), Thailanda (Cristian Teodorescu). In aceste cazuri, situatia fiecarui ambasador sau sef de misiune se va judeca in functie de fiecare persoana in parte, a afirmat Ungureanu.
Ministrul Ungureanu a afirmat in luna martie ca deja a inaintat presedintelui Romaniei unele propuneri de rechemari de la post si de noi numiri, iar acestea urmau sa fie facute publice la momentul semnarii lor de catre seful statului. Seful diplomatiei a tinut sa sublinieze insa ca retragerile de la post nu vor fi realizate "fara rabdare si tact", deoarece ar dauna intereselor diplomatice ale tarii noastre.
Ambasadorii de pe lista lui Ungureanu care urmau sa se intoarca in tara au revenit intr-adevar la Bucuresti in cursul anului 2005, insa nu pentru a ramane la pensie ci pentru a participa la reuniunea anuala a diplomatiei romanesti. Dupa care, majoritatea s-a intors la posturi.
Referitor la reforma de personal din MAE redam in continuare fragmente dintr-unul din numeroasele semnale de alarma venite din interiorul centralei diplomatice de la Bucuresti. Ambasadorii pensionari nu numai ca nu au fost readusi in tara, dar sunt platiti si de doua ori: "Dupa ce li s-au intocmit dosarele de pensionare de catre MAE si li s-au scos si deciziile de pensionare tot de MAE, dupa ce au fost scutiti de calvarul ingrozitor pe care-l suporta toti pensionarii de rand din Romania, pensionarii nostri "de lux" n-au fost adusi acasa dupa pensionare, asa cum era firesc. Nu, ei au fost lasati in continuare la post in strainatate si incaseaza deja de 5 luni incoace si pensia in cont acasa si salariul in valuta, la post (2500-2600 $ pentru diplomati si aproximativ 3500 $ pentru un ambasador)".
Lista lui Mihaescu
Senatorul Eugen Mihaescu, vicepresedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului, a publicat in ziarul ZIUA o lista a diplomatilor care ar trebui retrasi de la posturile din strainatate, criticand in acelasi timp mentinerea diplomatiei romanesti in stadiul de feuda a fostilor securisti "acoperiti". Senatorul Eugen Mihaescu a apreciat ca "Balaurul MAE vegheaza ca ordinea mostenita din anii 1947, cand la conducerea sa s-a aflat Ana Pauker, sa nu fie clintita". Lista lui Mihaescu contine nume ca Magda Michaela Botez, Traian Chebeleu, Constantin Grigorie, Oliviu Gherman, Valerica Epure, Liviu Aurelian Bota, Anca Roxana Visan, Ionut Suseanu, Adrian Cosmin Vierita, Lazar Comanescu, Nineta Barbulescu, Nicolae Iordache - actuali diplomati care s-au facut remarcati fie prin incompetenta, fie prin promovarea sistemului "pile-cunostinte-relatii", fosti membri ai nomenclaturii Partidului Comunist.
La judecata cu Ucraina
Problema delimitarii platoului continental din Marea Neagra dintre Romania si Ucraina a ajuns pana la urma la Tribunalul International de la Haga. Bogdan Aurescu, reprezentantul Romaniei in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) de la Haga in procesul privind delimitarea teritoriului in Marea Neagra, a depus pe 15 septembrie un memoriu in care prezinta pozitia partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.
Memoriul cuprinde o descriere considerata echitabila de catre partea romana a liniei de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei, fiind insotit de documente si harti ce constituie elementele de proba pentru fundamentarea argumentatiei.
Pana la data de 19 mai 2006, partea ucraineana urmeaza sa depuna un contra-memoriu, prin care se va raspunde celor sesizate. In functie de decizia ulterioara a partilor, procedura scrisa va putea cuprinde si o a doua etapa, in care se va depune o replica - Romania, respectiv o duplica - Ucraina. Ulterior acestei proceduri partile isi vor prezenta argumentele in fata CIJ.
Romania si Ucraina au apelat la medierea CIJ dupa ce negocierile purtate timp de sase ani nu au condus la identificarea unei solutii echitabile pentru delimitarea spatiilor maritime. Romania a sesizat, la 16 septembrie 2004, Curtea de la Haga. In cursul anului 2005, cele doua tari au decis sa reia discutiile, dar s-a convenit ca acestea sa nu afecteze desfasurarea procedurilor in curs in fata CIJ.
Probleme la Romanii de Pretutindeni
Angajamentele de protejare a identitatii nationale a romanilor din intreaga lume, cuprinse atat in strategia guvernamentala, cat si in promisiunile ministrului Ungureanu, nu au fost respectate. Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni a trecut in subordinea MAE, activitatea sa fiind blocata de 9 luni de zile.
Trecerea DRP in subordinea MAE a fost calificata drept o greseala de seful statului Traian Basescu, cu ocazia intrevederii avute cu reprezentantii unor importante organizatii romanesti din statele de pe coasta de vest a SUA.
Activitatea DRP din cursul anului trecut a fost dezvaluita pe larg intr-un Raport transmis de secretarul de stat Mihai Gheorghiu primului-ministru, memoriu care prezinta fraudele si deturnarile de fonduri care au avut loc sub acoperirea sprijinirii romanilor din afara granitelor in guvernarea trecuta.
Prefectul de Iasi Radu Prisacaru l-a acuzat pe fostul sef al campaniei electorale a PSD Iasi, Doru Tompea, pentru ca o parte din suma alocata anul trecut de Guvern, prin intermediul DRP, in valoare de 32,6 miliarde lei, avand ca scop sprijinirea societatii civile din Republica Moldova, a fost deturnata pentru finantarea campaniei electorale a PSD.
"...In cursul anului 2004, din 159 de proiecte de finantare derulate de Departament, cu un buget de 147.940.000.000 ROL, 54 au fost dedicate Republicii Moldova, cu un buget de 105.000.000.000 ROL. Proiectele analizate in cuprinsul rapoartelor din acest material sunt in numar de 23 si, ca pondere financiara, reprezinta peste jumatate din fondurile dedicate Republicii Moldova si peste o treime din fondurile totale ale DRP. Din acestea, doar 3-4 proiecte au fost finalizate corespunzator, restul, a caror valoare depaseste 20.000.000.000 ROL, prezinta grave carente: absenta documentelor justificative ale platii efective (chitante fiscale, dispozitii de plata, ordine de plata), selectii de oferte si achizitii fictive, prestari de servicii inexistente, contabilitate dubla, copii falsificate ale facturilor fiscale, nerespectarea termenilor contractuali, fals si uz de fals, posibile deturnari de fonduri (...)", se arata in memoriul care analizeaza activitatea DRP pe 2004.
Ca pentru a sublinia debandada instaurata la DRP de la trecerea in subordinea MAE, in luna august a fost numit, in mod ilegal ca subsecretar de stat la acest departament cetateanul german Mihai Dragu, numire care nu a mai fost pusa in practica pana la urma.
Canalul Bastroe - suspendat temporar
Autoritatile ucrainene au decis luna trecuta suspendarea lucrarilor la canalul Bastroe, decizia fiind adusa la cunostinta Ambasadei Romaniei de la Kiev. Aceasta masura a fost decisa ca urmare a concluziilor la care a ajuns comisia de control infiintata pe 7 iunie 2005 printr-un ordin al ministerului ucrainean de protectie a mediului. Raportul comisiei respective a confirmat faptul ca proiectul Bastroe a fost derulat fara respectarea legislatiei privind protectia mediului. Constructia canalului de pe bratul Bastroe fusese oprita temporar in luna iunie a acestui an, prin acelasi ordin al ministerului ucrainean, pana la finalizarea lucrarilor comisiei respective.
Reprezentanti ai conducerii firmei germane "Joseph Moebius Bau A.G.", care a participat la realizarea proiectului ucrainean, contactati de Ambasada Romaniei la Berlin, au precizat ca s-au intrerupt relatiile contractuale cu autoritatile ucrainene. Proiectul a ramas astfel nefinalizat, lucrarile la canal incetand in urma retragerii utilajelor companiei. Reprezentantii firmei germane au declarat ca nu se mai intentioneaza restabilirea relatiilor cu partea ucraineana.
Ministerul Afacerilor Externe va continua in cadru bilateral si multilateral demersurile pentru asigurarea conformitatii proiectului Bastroe cu prevederile deciziilor, rezolutiilor si recomandarilor adoptate in plan international cu privire la Canalul navigabil ucrainean "Dunare-Marea Neagra". Prezent la Bucuresti saptamana trecuta, ministrul ucrainean de Externe a confirmat ca se vor purta in continuare discutii oficiale pe tema canalului.
Initiative legislative
Romanii de pretutindeni isi asteapta legea
In prezent exista mai multe acte normative care sunt destinate sprijinirii romanilor de pretutindeni, cum ar fi legea din 1993 prin care a fost infiintat Fondul Republica Moldova sau unele prevederi din Legea invatamantului din 1995. In 1998 a fost promulgata Legea 150 privind acordarea de sprijin comunitatilor romanesti de pretutindeni. Acestea sunt insuficiente, comparativ cu legislatia adoptata de alte state, de exemplu Ungaria. Oricum, statul roman nu isi apara comunitatile nici macar pe masura legislatiei existente la nivel european, aplicand de exemplu standardele Consiliului Europei.
In momentul de fata exista doua initiative legislative care isi propun completarea legislatiei prezentate mai sus. La inceputul acestui an se astepta ca actuala guvernare sa ia in considerare varianta propusa de Alianta DA si nu pe cea a PSD-ului. Insa nici una dintre aceste variante nu a apucat sa intre pana acum in dezbaterea Parlamentului de la Bucuresti.
Biografie
Cine e Mihai Razvan Ungureanu
Mihai Razvan Ungureanu s-a nascut la 22 septembrie 1968, la Iasi. Este casatorit. Vorbeste fluent limbile engleza, franceza si germana.
A fost numit in functia de ministru de Externe la 29 decembrie 2004. Inainte de acest post, ultima pozitie detinuta a fost aceea de Coordonator-adjunct al Initiativei de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI). In cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu a mai indeplinit functiile de secretar de stat, in perioada 1998-2001, si de director general - emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, in perioada 2001-2003. Mihai-Razvan Ungureanu a absolvit in 1992 Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi. In 1993 a sustinut masteratul la St. Cross College al University of Oxford, iar in anul 2004 a obtinut doctoratul la Facultatea de Istorie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.
Activitatea sa stiintifica include pozitiile de membru al Senatului Universitatii "Al.I.Cuza", Iasi (1990-1992), secretar executiv al International Students' in History Association, Budapesta-Bruxelles (1990-1993), membru al Societatii Romane de Heraldica, Sigilografie si Genealogie a Academiei Romane, filiala Iasi (din 1993), membru al board-ului stiintific al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, Iasi - Bucuresti (1996-1998), directorul Centrului de Studii Romanesti din Iasi, al Fundatiei Culturale Romane (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies, Oxford, Marea Britanie (din 1997), Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998), membru al Consiliului National al Reformei invatamantului, Ministerul Educatiei Nationale (1998-2000), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice si Heraldica "Sever Zotta", Iasi (din 1998), presedinte al Institutului Roman pentru Studii Strategice, Bucuresti (din 2001), membru al board-ului administrativ al New Europe College, Bucuresti (din 2002), membru al board-ului stiintific al Centrului pentru Politici de Securitate, Szeged, Ungaria (din 2003), director al Centrului de Studii Iudaice din cadrul Facultatii de Istorie, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi (din 2004).
Averea ministrului
Declaratia de avere si interese
Potrivit declaratiei de avere publicate in 2005, ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu detine un teren intravilan in jud. Prahova, dobandit in anul 2003-2004, cu o suprafata de 5000 mp si avand o valoare de impozitare de 50.000 lei noi. De asemenea, seful diplomatiei romane are o garsoniera, la Iasi, dobandita in 1996, si avand o suprafata de 42 mp, in valoare de 323.760.360 de lei, precum si un apartament, la Bucuresti, cumparat in 2000, cu o suprafata de 98 mp, a carui valoare de este de 972.517.650. Cand nu este plecat in afara tarii sau cand nu este condus cu autoturismul de serviciu Audi, Ungureanu circula cu un autoturism marca Peugeot, an de fabricatie 2002, cumparat pe numele sotiei. In plus, Ungureanu are un depozit in valoare de 15.000 de euro, deschis in 2003, un cont curent in valoare de 5000 de euro si un altul in valoare de 60.000.000 de lei, primul deschis in 2003 iar cel de-al doilea deschis in 2001. Venitul anual incasat de ministrul de Externe de la MAE este de 69.223.519 lei, acestuia adaugandu-i-se suma de 69.048.631 lei, de la SNSPA, unde este cadru universitar, precum si cei 15.998.318 lei obtinuti anual de la Universitatea Bucuresti la care, de asemenea, este profesor. Declaratia de interese a sefului diplomatiei romane precizeaza ca este membru recent al Partidului National Liberal, precum si membru al European Association for Jewish Studies, din Oxford, Marea Britanie, presedinte al Institutului Roman pentru Strategice din Bucuresti si redactor la mai multe publicatii romanesti.
Imaginea in presa
Trecut si prezent
Desi in prezent ministrul si aparatul sau construiesc cu persistenta in presa o imagine ministeriala extraordinara, Ungureanu nu a fost scutit de mici impunsaturi. Intr-o revista condusa de Mircea Dinescu, sunt evocati primii ani de afirmare a tanarului Ungureanu. Actualul ministru al Afacerilor Externe si-a pregatit minutios ascensiunea, inceputa inca din perioada anilor petrecuti in Liceul internat din Iasi, potrivit revistei "Plai cu boi". Mihai Razvan Ungureanu a fost selectat, in anii de liceu, in calitate de membru al Comitetului Central al U.T.C., sa aduca omagii tovarasului Nicolae Ceausescu pe postul national de televiziune. Incorporat, cel care avea sa ajunga seful diplomatiei romane in Guvernul post-decembrist Tariceanu nu abandoneaza Partidul, contribuind la pregatirea ideologica a catanelor, se afirma in revista lui Dinescu. Surprins de evenimentele din 1989 in Cluj, Ungureanu se reorienteaza. Dupa burse si stagii in strainatate, Mihai Razvan Ungureanu accede in Ministerul Afacerilor Externe, in calitate de secretar de stat, in perioada mandatului lui Andrei Plesu, pentru ca, in decembrie 2004, tot prin mentorul sau hermeneut, sa fie numit la conducerea institutiei. (D.E.)
Interviu in exclusivitate
MAE vrea sa aiba o Carte Alba
Va rugam sa enumerati punctele slabe si punctele forte din cele noua luni de ministeriat.
Am elaborat si vom lansa in curand Cartea Alba a MAE, document complex de bilant, prognoza si orientare, care va fi pus, in forma rezumativa, la dispozitia reprezentantilor intregii prese. Sunt convins ca dumneavoastra si colegii dumneavoastra nu veti ezita sa ne oferiti o lectura critica, de la care asteptam surse de inspiratie si noi motive de dialog. Veti gasi in Cartea Alba atat punctele forte, cat si cele pe care le-am fi dorit altfel din activitatea noastra. Doresc insa sa va spun ca insasi publicarea Cartii Albe, rod al unui exercitiu de auto-reflectie si transparenta institutionala pe care dorim sa-l permanentizam, ar putea fi privit ca un punct forte, mai exact ca un prim pas spre o normalitate europeana in functionarea Ministerului Afacerilor Externe.
Cum evaluati activitatea diplomatiei romanesti in domeniile vitale pentru Romania: integrarea europeana si participarea la solutionarea conflictelor inghetate din apropierea granitelor romanesti?
Anul diplomatic 2005 constituie un reper al parcursului de integrare europeana al tarii noastre. La 25 aprilie, la Luxemburg, am semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, document fundamental pentru indeplinirea obiectivului aderarii propriu-zise, la 1 ianuarie 2007. In prezent, participam, cu statut de observator, la toate activitatile institutiilor europene si, din 26 septembrie, la lucrarile Parlamentului European. Pentru diplomatia romana, ca si pentru intreaga noastra societate, parcurgerea etapei finale a procesului de integrare releva un ansamblu de oportunitati si provocari, de asteptari din ce in ce mai avizate si de constientizare crescanda a rolului pe care il vom juca in arhitectura de democratie, securitate si prosperitate europeana.
In ce priveste participarea la solutionarea conflictelor inghetate din apropierea granitelor, bineinteles ca, in ordinea importantei, problematica transnistreana este de prima marime pentru noi, datorita implicatiilor deosebite asupra securitatii regionale. Pentru prima oara in istoria romaneasca contemporana avem posibilitatea de a amplifica si potenta interesele nationale, inclusiv cele de securitate, prin intermediul organizatiilor si structurilor fundamentale ale perimetrului european din care facem sau vom face parte. Astfel, noul statut al tarii noastre, dupa semnarea Acordului de aderare la UE, ne permite sa participam activ in cadrul forurilor comunitare - unde problema transnsitreana se dezbate si analizeaza - la definirea pozitiei Uniunii pe aceasta tema. De asemenea, Romania a fost unul dintre artizanii ameliorarii relatiilor de parteneriat intre NATO si Republica Moldova - reamintim ca tara noastra si-a adjudecat pentru doi ani calitatea de punct de contact NATO la Chisinau - contribuind in acest fel la o mai buna focalizare a Aliantei pe obiectivul generic al proiectarii securitatii si stabilitatii in statul aflat in imediata vecinatate a frontierei sale estice. Pregatim exercitarea si prin alte parghii internationale a unei sustineri solide a intereselor noastre pe problematica transnistreana, cum ar fi de exemplu, detinerea presedintiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.
Desigur, viziunea noastra asupra conflictelor inghetate cuprinde intreaga regiune. Diplomatia romaneasca sustine activ o angajare mai consistenta a UE in spatiul conflictual cronic reprezentat de Caucazul de Sud. Georgia este un stat tanar cu obiective ambitioase si cu probleme dificile cauzate de conflictele inghetate de pe teritoriul sau, careia ii acordam atentie speciala in sensul sprijinirii sale internationale pe multiple paliere regionale, europene si euroatlantice. Cu privire la Armenia si Azerbaidjan, Romania promoveaza, in conditii destul de dificile, continuarea dialogului direct intre partile implicate in conflict, care sa conduca, in perspectiva, la identificarea unei solutii negociate a diferendului asupra regiunii Nagorno-Karabah.
Elitele au cuvantul
Care este strategia adoptata pana acum pentru romanii din jurul granitelor si in special pentru cei din R. Moldova?
Actiunea guvernamentala in acest domeniu, a Ministerului Afacerilor Externe in mod special, pleaca de la datoria constitutionala si morala de a sprijini intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor, de a actiona pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. Un alt reper al activitatii noastre in acest domeniu este dat de experienta proprie in privinta protectiei minoritatilor nationale. Romania a progresat enorm comparativ cu anul 1990, ajungand sa aiba un cuvant de spus atunci cand vine vorba despre exemple de buna practica in acest domeniu. Suntem, de aceea, in pozitia de a putea solicita statelor vecine si organizatiilor internationale (Consiliul Europei, OSCE) tot concursul pentru imbunatatirea situatiei comunitatilor romanesti din vecinatate.
Plecand de la aceste repere, strategia pentru romanii din vecinatate are in vedere cateva obiective centrale. Astfel, ne preocupa sprijinirea formarii si promovarii unei elite intelectuale si economice, care sa constituie un catalizator al conservarii identitatii culturale si spirituale al acestor comunitati. Dorim consolidarea organizatiilor reprezentative ale comunitatilor romanesti din statele vecine, care trebuie sa devina parteneri constanti nu doar ai Bucurestiului, ci si ai capitalelor statelor in care locuiesc. Vrem sa vedem comunitatile romanesti din jurul granitelor protejate in conformitate cu standardele europene in domeniul drepturilor minoritatilor.
Avem, evident, o abordare distincta in ceea ce priveste Republica Moldova. Aceasta decurge nu doar din faptul ca, in acest caz, nu vorbim despre o comunitate romaneasca minoritara (spre deosebire de celelalte state din vecinatate). As mentiona, in primul rand, preocuparea noastra fata de situatia din Transnistria.
De aceea, pe langa initiativele de politica externa care vizeaza includerea problemei transnistrene pe agenda internationala, actiunea Romaniei fata de Republica Moldova are in vedere oferirea de asistenta pentru consolidarea institutiilor democratice, pentru imbunatatirea cadrului economic, pentru ancorarea acestui stat in proiectul european, generator de stabilitate si prosperitate. Am demarat transferul de expertiza de la institutiile centrale si locale din Romania catre cele similare din Republica Moldova. Desfasurarea unui asemenea proiect va permite Republicii Moldova, in cativa ani, sa discute despre aspiratiile sale europene pe baza unor alte realitati din plan intern, realitati care vor include institutii eficiente, un cadru economic stabil si atractiv pentru investitori, realitati care sa ii ofere argumente solide pentru a aborda, in viitor, proiectul european de pe pozitia unui candidat la aderare.
Strategiile pe roate
Cum apreciati functionarea parteneriatului cu Marea Britanie si Statele Unite, asa cum a fost el anuntat de presedintele Basescu la inceputul mandatului sau?
Dati-mi voie sa subliniez de la bun inceput complementaritatea parteneriatului cu statele mentionate cu interesul special si prioritatea pe care o acordam procesului de aderare la Uniunea Europeana.
Relatia cu SUA si Marea Britanie este cu deosebire importanta, in special in domeniul securitatii, unde interesele noastre de proiectare a securitatii si stabilitatii in regiune, atat pe directia estica a Marii Negre, dar si pe cea vestica a Balcanilor, necesita parteneri strategici, fara de care sansele de succes sunt foarte reduse.
In relatia cu SUA, Romania a actionat in continuare pentru dezvoltarea intregii game a relatiilor politice, militare si economice bilaterale, reusind in primul rand captarea atentiei Administratiei SUA si initierea unor noi decizii ale acestora in probleme centrale de pe agenda romaneasca de politica externa: strategia romaneasca la Marea Neagra, amplasarea de facilitati militare americane pe teritoriul Romaniei, situatia din Republica Moldova si Transnistria si consolidarea prezentei romanesti in Irak si Afganistan. Prioritara ramane materializarea, la un potential maxim, a anvergurii deosebite a dialogului bilateral in elementele-cheie ale relatiei strategice cu SUA, in noua ei dinamica.
Dialogul la nivel inalt, prezidential, guvernamental si parlamentar, a urmarit generarea unui plus de consistenta si vizibilitate pentru Romania in randul factorilor politici si formatorilor de opinie din SUA, pentru consacrarea noastra ca aliat de incredere, partener consecvent, participant si beneficiar in promovarea unei viziuni comune si a unor solutii realiste la provocarile strategice actuale.
In relatia bilaterala am urmarit, in mod prioritar, stabilirea unor mecanisme de consolidare a cooperarii pentru dezvoltarea proiectelor comune ce vizeaza regiunea Marii Negre, intr-o abordare circumscrisa noului concept de soft security - axarea pe proiecte si programe ce promoveaza combaterea traficului cu fiinte umane, cu stupefiante si arme, pe dimensiunea ecologica, alaturi de alte aspecte de ordin politic, strategic si militar. In contextul pregatirii procesului de diminuare graduala a programului de asistenta americana pentru Romania, dorim accelerarea identificarii de parghii care sa asigure continuarea angajarii finantarii americane pentru proiecte romanesti, prin abordarea individuala a fiecaruia dintre acestea.
Au fost continuate demersurile pe langa partea americana in sensul respectarii prevederilor foii de parcurs asimilate programului Visa Waiver; menite sa includa Romania printre tarile Europei Centrale care vor obtine un regim de vize mai favorabil pentru proprii cetateni. O dimensiune semnificativa este a cea a stimularii investitiilor de marca ale marilor companii americane si potentarea oportunitatilor bilaterale, astfel incat cooperarea economica Romania-SUA sa asume ritmul relatiei politico-strategice. Relevanta este si cooperarea sectoriala intre autoritati romane si americane, pe linia serviciilor de informatii (schimburi de vizite), a aplicarii legii, a combaterii riscurilor neconventionale de securitate (Proliferation Security Initiative, Black Sea Border Security Initiative).
In ceea ce priveste Marea Britanie, parteneriatul strategic a condus catre realizarea mai multor proiecte de cooperare politica focalizate pe domeniile cooperarii in domeniile justitiei si afacerilor interne, sprijinirea aplicarii reformelor in perioada de monitorizare in vederea aderarii Romaniei la UE, extinderea parteneriatului la nivelul societatii civile, cooperarea romano-britanica si stimularea intensificarii implicarii NATO si UE in zona extinsa a Marii Negre, precum si sprijinirea orientarii pro-europene a Ucrainei si Republicii Moldova.
In plan operational, sunt in curs demersurile necesare in vederea initierii a doua noi programe cu finantarea UE, respectiv a partii britanice: proiectul de reducere a fraudei pan-europene si exploatarea criminala a copiilor si proiectul de intensificare a schimbului de informatii si colaborarii operative pentru combaterea fraudelor privind mijloacele electronice de plata. Marea Britanie a pus la dispozitia tarii noastre un numar de peste 15 consilieri in sectorul prezidential si guvernamental, in domeniile militar, economic, al integrarii europene si al afacerilor interne, cu accent pe combaterea coruptiei. Conlucram pentru rectificarea, pe baza de elemente concrete, a perceptiei negative a opiniei publice britanice privind lipsa de eficienta a unora dintre structurile guvernamentale romanesti implicate direct sau indirect in lupta contra coruptiei, a criminalitatii organizate si traficului de persoane.
Marea Neagra e albastra
Cum s-a reflectat pana acum in activitatea diplomatica strategia Romaniei pentru Marea Neagra?
Procesul de definire a strategiei Romaniei in regiunea extinsa a Marii Negre a fost si este un efort colectiv, care a implicat nu numai o stransa coordonare intre centrala MAE si misiunile diplomatice, dar si cu alte institutii centrale romanesti, cu reprezentanti ai mediului academic si neguvernamental, precum si cu partenerii nostri din UE, Alianta Nord-Atlantica si din regiune. Este, prin urmare, un efort de anvergura, care urmareste nu doar o centralizare, un inventar al instrumentelor existente, ci si realizarea unui exercitiu de gandire strategica si de alocare de resurse pe termen mediu.
Unul dintre efectele dorite ale strategiei va fi acela de a face demersurile noastre bilaterale, regionale si europene/euro-atlantice compatibile si sinergice, in vederea realizarii obiectivului de stabilizare si includere a regiunii in sistemul relatiilor europene si euro-atlantice. De asemenea, va presupune interactiune permanenta cu mediile academice si neguvernamentale, ca si realizarea de parteneriate public-privat, in special in domeniul economic.
Strategia privind Marea Neagra reprezinta, in acelasi timp, si un proces gradual si continuu de evaluare si reevaluare a contextului international si international, a asteptarilor, obstacolelor si vulnerabilitatilor. Este un efort pe termen lung, ale carui rezultate vor fi observabile gradual, prin cresterea beneficiilor economice si diminuarea starii de insecuritate determinata, in prezent, de cresterea amplitudinii riscurilor neconventionale, precum crima organizata, traficul de droguri, bunuri si oameni, proliferarea armelor de distrugere in masa, retele de terorism international. Din punct de vedere economic, Romania poate deveni o platforma naturala de cunostinte si abilitati pentru companiile internationale care doresc sa se extinda spre estul continentului, odata cu largirea Uniunii Europene.
Strategia este, in prezent, in faza de aprobare inter-institutionala, dar multe dintre directiile prioritare de actiune sunt deja puse in practica. Nu toate efectele sunt, in prezent, vizibile sau cuantificabile. Ele constau in principal in schimbarea etosului si a culturii administrative, intr-o logica strategica, de concertare inter-institutionala. Important este ca exercitiul strategic din acest an va deveni unul permanent, care va da mai multa coerenta interna si coeziune regionala si internationala in afirmarea politicii Romaniei in regiunea extinsa a Marii Negre.
Mai binele reformei de personal
Cum s-a desfasurat pana acum si cand se va incheia reforma de personal pe care ati anuntat-o la inceputul mandatului?
Unul dintre obiectivele prioritare, pe care l-am asumat inca de la inceput, priveste reconstructia tenace a institutiei ca minister european al afacerilor externe, ceea ce presupune accelerarea procesului de adaptare structurala si functionala la un nou set de misiuni si prioritati. Este un obiectiv pe cat de ambitios, pe atat de complex, care nu se poate produce spontan, mai ales pentru ca discutam despre o institutie care lucreaza in regim de "foc continuu", deci trebuie sa isi indeplineasca functiile vitale neintrerupt, pe masura ce invata, asimileaza si se transforma.
Suntem in curs de implementare a unui nou cadru legislativ intern, menit sa conduca la sporirea eficientei si intarirea disciplinei. Schimbarile pe care le dorim trebuie sa se reflecte si intr-o schimbare de paradigma, la nivelul mentalitatilor si rutinelor, astfel incat, in final, bunele practici, cum ar fi lucrul in echipa si comunicarea pe orizontala, sa se transforme in reflex institutional.
Componenta decisiva a strategiei de reforma institutionale a privit necesitatea de a regandi si a redefini obiectivele politicii in domeniul resurselor umane si, pe aceasta baza, de a reaseza pe noi temelii structura organizatorica a ministerului.
Urmare procesului de evaluare a personalului si de punere in aplicare a restructurarii, Organigrama MAE ofera o noua imagine, mult improspatata, a institutiei. In acest moment, 56% dintre diplomatii romani au sub 35 de ani, 52% din personalul trimis in misiune, in 2005, are sub 40 de ani (17% sub 30 de ani), iar 60% din personalul revenit din misiune, in 2005, are peste 40 de ani. Sunt cifre sugestive, daca ne gandim ca diplomatia presupune o perioada relativ indelungata de formare si consacrare profesionala, care presupune parcurgerea unor pasi obligatorii, care pot fi uneori grabiti, dar niciodata omisi.
Tot ceea ce am intreprins pana acum in planul reformei de personal marcheaza doar un inceput al unui parcurs de lunga durata. Important este ca stim unde vrem sa ajungem si ca pornim de la premisa ca, pe calea schimbarii, mai binele nu este niciodata dusmanul binelui.

---

Despre autor: