Statele Unite si Uniunea Europeana au acceptat statutul de observatori in cadrul negocierilor in asa numitul "format pentalateral" pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Acest format, creat de Yevgheni Primakov in 1997 si abandonat de Moldova
Statele Unite si Uniunea Europeana au acceptat statutul de observatori in cadrul negocierilor in asa numitul "format pentalateral" pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Acest format, creat de Yevgheni Primakov in 1997 si abandonat de Moldova in 2004, a plasat pe aceeasi baricada Moscova, Kievul, Tiraspolul si OSCE impotriva Chisinaului, si totodata, a exclus Occidentul din ecuatie. In ultimul an, Moldova si-a intensificat eforturile in privinta invitarii Statelor Unite, a UE si a Romaniei ca participanti cu drepturi depline in formatul negocierilor si a redefinirii prioritatilor sale de retragere a trupelor ruse si de democratizare a Transnistriei, in locul impartirii unei puteri federale cu autoritatile ilegale ale Transnistriei in prezenta trupelor rusesti. Raspunsul Washingtonului si al Bruxelles-ului a parut ezitant. Atat UE, cat si SUA au decis sa se alature acestui format doar in calitate de observatori si au acceptat tezele Moscovei si Kievului conform carora, chiar si pentru a beneficia de acest rol modest, este necesar consimtamantul Tiraspolului. Si, la 23 septembrie, adjunctul misiunii SUA la Chisinau, seful american al misiunii OSCE si ambasadorul Marii Britanii in Moldova s-au aliniat frumos si au mers la "ministerul afacerilor externe" de la Tiraspol pentru a solicita aceasta permisiune. La 27 septembrie, o sesiune consultativa finala (nu de negociere) a formatului in cinci, desfasurata la Odessa, a adresat SUA si UE invitatia de a se alatura formatului ca observatori, cu "acceptul" Tiraspolului. In aceeasi zi, presedintele moldovean Vladimir Voronin s-a intalnit, la Iasi, cu omologul sau roman, Traian Basescu, si a cerut, din nou, in zadar, ca Statele Unite si UE sa participe la negocieri cu statut de membru deplin.
Negocierile in formatul 5 plus 2 sunt programate sa inceapa la 25 si 26 octombrie, in cadrul unor sesiuni ce se vor tine la Chisinau si Tiraspol. In acest format, SUA si Uniunea Europeana vor avea dreptul de a pune si de a raspunde la intrebari, dar nu vor putea vota si nici nu vor fi parte a luarii deciziilor. Iar ce vor reusi sa obtina gratie rolului pe care il detin pare destul de neclar.
In primul rand, Chisinaul si Tiraspolul vor continua sa fie tratate ca parti co-egale, iar negocierile vor decurge, mai departe, pe principiul impus de Moscova potrivit caruia intre cele doua parti ale Moldovei exista un conflict. Negocierile in format 5 plus 2 par a fi deja stabilite, fara a se lua in seama faptul ca Rusia este angajata intr-un conflict interstatal, confiscand o parte a teritoriului Moldovei prin forta si numind cetateni ai Federatiei Ruse care sa administreze acest teritoriu. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut aceste lucruri in mod explicit in verdictul pronuntat in iunie 2004 si care califica Rusia drept "forta de ocupatie", iar pe liderii de la Tiraspol drept "agenti" ai acestei puteri. La randul lor, SUA si UE au recunoscut ca acest conflict nu este unul interetnic si au solicitat retragerea trupelor ruse. Astfel, implicit, se recunostea natura interstatala a conflictului. Totusi, SUA si UE nu par sa mearga pe aceasta logica si in cadrul formatului 5 plus 2.
In al doilea rand, prapastia dintre Departamentul de Stat al SUA si conducerea americana a misiunii OSCE pare tot mai adanca. Intervievat, la 24 septembrie, de revista "Saptamana" din Chisinau, seful misiunii OSCE, William Hill, a afirmat ca propunerile Rusiei si ale OSCE reprezinta cel mai potrivit cadru pentru rezolvarea conflictului din Moldova. Aceste propuneri preconizeaza legalizarea autoritatilor instalate de Rusia in Transnistria, garantandu-le participarea in cadrul puterii centrale de la Chisinau si plasand Moldova "federalizata" sub principalele "garantii" ruse. Moldova a respins aceasta propunere si orice proiect de federalizare, in iunie 2004, iar Departamentul de Stat a abandonat aceasta idee in luna noiembrie a aceluiasi an.
In al treilea rand, continuarea excluderii Romaniei, tara vecina Moldovei, este de nejustificat si nu face decat sa afecteze noul format. Washingtonul pare sa favorizeze participarea Romaniei la negocieri, insa conducerea americana a misiunii OSCE la Chisinau s-a opus, asa cum, de altfel, a facut si UE, spre satisfactia Rusiei si a Tiraspolului.
Mai mult, Uniunea Europeana pretinde ca Romania isi poate transmite punctele de vedere asupra acestei chestiuni prin intermediul Politicii Externe si de Securitate Comuna (CFSP) a UE. Aceasta scuza pare artificiala, nu doar pentru ca Romania nu este inca membru al UE si participant in CFSP, dar mai ales intrucat CFSP ca atare nu exista inca.
In plus, Bruxelles-ul penalizeaza astfel un viitor membru al UE (Romania urmeaza sa se alature Uniunii in 2007), in timp ce o alta tara vecina Moldovei, Ucraina, este tratata ca participant cu drepturi depline in cadrul negocierilor.
Copyright: Eurasia Daily Monitor, Jamestown Foundation

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.