Gyorgy Frunda, presedinte al Comisiei de Monitorizare a Adunarii Parlamentare din cadrul Consiliului European, a facut o vizita de familiarizare in Letonia in 17-19 octombrie, determinand un adevarat scandal politic aici. Frunda este si unul dintre l
Gyorgy Frunda, presedinte al Comisiei de Monitorizare a Adunarii Parlamentare din cadrul Consiliului European, a facut o vizita de familiarizare in Letonia in 17-19 octombrie, determinand un adevarat scandal politic aici. Frunda este si unul dintre liderii partidului minoritatii ungare din Romania. El a intors pe dos agenda cu "drepturile minoritatilor" a organizatiilor pro-ruse din Letonia, pornind de la falsa premisa ca meritele agendei letoniene si ale celei din Transilvania sa natala sunt oarecum echivalente. Continutul si tonul observatiilor sale au fost corectate si deopotriva mustruluite de presedintele Letoniei si alti oficiali, insa adeptii locali ai Rusiei le-au aclamat.
Frunda are misunea sa scrie un raport despre cum se implementeaza in Letonia conventia-cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale a Consiliului Europei, recent ratificata in aceasta tara. Afirmatiile pe care Frunda le-a facut in timpul vizitei sale au fost surprinzatoare pentru Letonia din trei motive: au aratat ca autorul nu este familiarizat cu problemele respective, au exprimat solicitari peremptorii pe care Frunda le-a facut chiar la inceputul unei vizite de documentare, precum si o tentativa de a izola Letonia si astfel de a rescrie regulile folosite de Consiliul European in jocul cu privire la drepturile minoritatilor nationale. Toate acestea in defavoarea Letoniei.
Parlamentul acestei tari a ratificat conventia-cadru pe 26 mai 2005, folosind procedura utilizata in multe state europene, cand vine vorba de existenta unor rezerve. Unele tari nici nu au semnat sau ratificat acest document. Cele doua reticente exprimate de Letonia stipuleaza ca numai limba letona (nu rusa) poate fi folosita in anunturi publice si in comunicarea dintre cetateni si autoritatile guvernamentale locale. Aceasta abordare nu prevede un regim special pentru regiunile in care locuiesc numerosi cetateni rusi sau vorbitori de rusa.
In timpul vizitei pe care a efectuat-o, Frunda a solicitat Letoniei sa renunte la rezervele exprimate. A cerut de asemenea ca aceasta sa renunte la criteriile legate de naturalizare si sa adopte categorii largi de rezidenti rusi sau vorbitori de rusa, care sa beneficieze de dreptul de a vota in cadrul alegerilor municipale, in pofida faptului ca nu detin cetatenia letona. Frunda nu parea sa stie ca legea cetateniei din Letonia cere numai notiuni elementare de limba si examene de cultura civica promovate pentru naturalizare. Promovabilitatea acestui examen a fost de aproximativ 85% in ultimii 10 ani.
Abordarea lui Frunda contrasteaza cu cea a lui Rolf Ekeus, inalt Comisar OSCE pentru Minoritatile Nationale. In timpul vizitei pe care a efectuat-o in iunie 2005, acesta din urma a apreciat faptul ca Letonia a ratificat conventia-cadru si a recunoscut ca au fost inregistrate progrese semnificative in ceea ce priveste naturalizarea. Indemnand Letonia sa continue eforturile cu privire la legislatia existenta, Ekeus nu a adus obiectii legislatiei letone in sine, care a fost elaborata astfel incat sa aiba in vedere gravul dezechilibru demografic de origine sovietica, dar si sa promoveze integrarea socitatii. Pe de alta parte, aplicarea recomandarilor lui Frunda ar duce la transformarea Letoniei intr-un mediu cultural binational si la o politica instabila.
Intr-un interviu publicat chiar in prima zi a vizitei sale, Frunda a cerut Letoniei sa renunte la testul de limba in procesul de naturalizare, argumentand ca, "in Franta sunt arabi si musulmani, care traiesc acolo de ani de zile si nu vorbesc deloc limba. In Romania traiesc chinezi si indieni care lucreaza acolo, dar nu vorbesc limba romana." Frunda s-a intrebat cu glas tare de ce ar fi gresit ca un orasel leton locuit de rusi sa aleaga drept primar o persoana care nu are cetatenia letona, tot asa cum un pakistanez poate deveni primar intr-un oras britanic. Inevitabil, multi au considerat astfel de analogii drept semn de superficialitate, in cel mai bun caz. Frunda a fost intrebat de unde primeste informatii despre Letonia. El a raspuns doar: "Din presa internationala". A citat International Herald Tribune drept sursa a acuzatiei potrivit careia persoanele non-rezidente nu au voie sa detina vreo proprietate pe o raza de 200 de kilometri, in apropiere de granita - acuzatie retractata, ulterior, si motivata drept o greseala.
Copyright: Eurasia Daily Monitor, Jamestown Foundation

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.