Afacerile din ultimii cinci ani, in special privatizarile obtinute de la AVAS pe vremea lui Ovidiu Musetescu, cercetat penal pentru activitatea sa, l-au transformat pe omul de afaceri clujean Stefan Vuza, originar din Roman, in cel mai tanar multimil
Afacerile din ultimii cinci ani, in special privatizarile obtinute de la AVAS pe vremea lui Ovidiu Musetescu, cercetat penal pentru activitatea sa, l-au transformat pe omul de afaceri clujean Stefan Vuza, originar din Roman, in cel mai tanar multimilionar in euro din Romania. Ascensiunea lui Vuza s-a petrecut atat de discret, incat speculatiile referitoare la succesul sau au capatat de indata "miros de servicii secrete". Cert este ca in mai toate prezentarile holdingului sau numit "Serviciile Comerciale Romane", Vuza evita sa-si aduca aminte de perioada in care a activat ca ofiter in armata.
CV-ul lui Vuza incepe cu anii de studentie, in care cumpara mai ieftin si vindea mai scump. Dintr-un simplu engros-ist, Vuza s-a transformat, incepand cu anul 2000, intr-un industrias sadea, preluand pe banda rulanta, prin privatizare, colosi industriali falimentari. Pretinsa cheie a succesului este sistemul inovator de management aplicat societatilor industriale. In realitate, Vuza a facut ceea ce stia cel mai bine, a cumparat ieftin de la stat, a imprumutat de la banci gajand cu activele societatilor cumparate si tot asa, intr-un sistem suveica extrem de fragil. Dobanzile si ratele bancare, respectiv vanzarile facute prin lantul de societati, trebuie sa se topeasca reciproc astfel ca holdingul sa functioneze. In momentul in care "suveica" se gripeaza, colosul cu picioare de lut se poate prabusi. O alta practica este plimbarea banilor dintr-o firma in alta, in functie de nevoi. Exact acelasi sistem este folosit si de rivalul sau, magnatul industriei energetice Ovidiu Tender, care a "reusit" sa puna pe butuci compania de asigurari Ardaf, dupa ce a plimbat banii de la o firma la alta. Este bine de stiut ca, la fiecare privatizare, Vuza a obtinut esalonarea datoriilor colosale, in schimbul unor investitii de mediu. Care investitii nu au fost intotdeauna onorate.
Vuza va fi "ingropat" de investitiile de mediu
Fiecare "perla" a grupului SCR condus de Vuza isi are povestea, mai mult sau mai putin obscura. Preluarea Combinatului de Hartie si Celuloza de la Dej in vara anului 2004 a survenit in urma unui scandal izbucnit intre administratorul special al societatii si actionarul majoritar, societatea austriaca MFC Commodities. Vuza a platit pentru combinat circa 200 de miliarde de lei si l-a pastrat in societate pe directorul Gheorghe Benea, in ciuda faptului ca acesta fusese acuzat de austrieci ca a spoliat combinatul. CCH Dej este cel mai mare poluator al judetului, fiind abonat pe lista amendatilor Garzii de Mediu. In urmatorii doi ani, Vuza va trebui sa investeasca in retehnologizare si echipamente de mediu circa 37 de milioane de euro, adica de cinci ori mai mult decat a platit pentru combinat. Dupa 2007, cerintele UE prevad investitii de inca 30 de milioane de euro. In aceste conditii, CCH nu mai este rentabil, fapt ce va duce la inevitabila lui inchidere. In primavara acestui an, in urma unui accident de munca extrem de grav, trei muncitori de la CCH au murit. Toate fabricile cumparate de omul de afaceri, in special cele din industria chimica, sunt neconforme cu standardele de mediu acceptate in UE, necesitand investitii de zeci si zeci de milioane de euro. In Polonia, dupa aderarea din 2004 la UE, Guvernul a fost obligat sa plateasca cate 300 de mii de euro zilnic, pentru ca uzinele poloneze nu respectau cerintele europene.
Filiera Vuza - RAFO
In ultimii trei ani, intre Stefan Vuza si Ovidiu Tender au avut loc mai multe ciocniri pornite de la privatizari. In momentul in care Tender si-a anuntat intentia de a prelua RAFO, Vuza a venit si el cu o oferta. La reprivatizarea Moldosin Vasului si Terom Iasi, Tender si Vuza s-au intrecut din nou. La fel si in cazul societatii FEPA Barlad. Desi impresia generala este ca Vuza si Tender au ceva de impartit, in realitate cei doi au afaceri comune cat se poate de suspecte. Compania Distribution Oil din Bacau ce detine 97 la suta din actiunile Worl Rom Securities (societate de valori mobiliare) are trei actionari: RAFO, Carom, firma lui Tender, si Chimcomplex Onesti, firma lui Vuza. Aceasta se afla intr-o situatie dificila, Vuza purtand un indelung razboi cu sindicatul Chimcomplex deoarece acesta dorea concedieri masive. Chimcomplex a avut pierderi de peste 20 de miliarde lei vechi anul trecut fiind sustinuta din fondurile grupului SCR.
Esalonarea datoriilor, drumul spre "Top 100"
In mare parte, datoriile colosilor industriali preluati de Vuza au fost reesalonate. Din postura de investitor strategic, acesta a reusit sa convinga Ministerul Finatelor de necesitatea ca grupul sau de firme sa-si plateasca datoriile treptat. Datoriile esalonate si cele facute de grupul SCR prin credite bancare atarna greu in balanta holdingului. Vuza recunostea intr-un interviu ca desi are o avere estimata la 90 de milioane de euro, in cont nu are nici macar un milion de euro. Compania Sinterom Cluj mai are, conform site-ului Ministerului Finantelor, resturi de datorii la bugetul asigurarilor sociale, unde MF a inceput executarea silita a companiei, dar si datorii la asigurarile de somaj si sanatate, unde Vuza a obtinut inlesniri la plata. Anul trecut Sinterom avea 57, 8miliarde lei vechi datorii restante la bugetul de stat, 1,6 miliarde la bugetul asigurarilor sociale si 4,1 miliarde la bugetul asigurarilor de sanatate. Nici afacerile cu textile din grupul SCR nu o duc prea bine. Inspectoratul Judetean pentru Concurenta Iasi a constatat ca societatea Iasitex nu si-a platit la timp datoriile esalonate si a pierdut astfel facilitatile acordate de stat.
2005, "anul negru" pentru Vuza
O data cu shimbarea puterii politice, Vuza, un obisnuit al intrunirilor mediului de afaceri de la Cotroceni organizate de Ion Iliescu, unde poate fi observat langa Omar Hayssam, si-a pierdut inspiratia in privatizari. Incercarile sale de a (re)prelua compania Moldosin Vaslui, cedata in toamna lui 2003 cumnatului lui Hayssam, s-a soldat cu un esec. La fel s-a intamplat si cu Terom Iasi. Cele doua societati, al caror domeniu de activitate este complementar, ii erau necesare omului de afaceri in alactuirea unei divizii de fibre sintetice pentru companiile de textile pe care le detine, Iasitex si Novatextile. Vuza a pierdut si privatizarile pentru Constructii Feroviare Moldova SA, Moldoplast Iasi, FEPA Barlad si Metalurgica Aiud. Alte incercari de a intra pe piata serviciilor turistice, prin preluarea statiunii montane Monteoru in 2004 s-au lovit de interesele unor oameni de afaceri din Buzau, printre care se afla si logodnica fiului lui Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.