Razboiul Rece de pe Marea Neagra si Dambovita

Avansul taras al democratiei in Europa de Est, o data cu recuperarea si recuplarea spatiului ex-sovietizat cu cel occidental, rezistenta Moscovei in avanposturile europene ale fostei URSS si interesele Washingtonului spre Caucaz, Asia Centrala si Orientul Mijlociu sunt doar cateva din motivele care rascolesc azi valurile Marii Negre. Proiectul depaseste granitele "lacului rusesc" si, la nivel mondial, poate fi considerat o replica a testamentului lui Petru cel Mare. Local, disputa privind stravechiul petec de pamant romanesc, Insula Serpilor, ca si sabotarea Romaniei la Gurile Dunarii reprezinta doar doua dintre bataliile care ascund, pe langa factorul important economic, lupta pentru controlul Marii Negre. Basarabia este si ea prinsa in jocurile celor doua mari puteri, SUA si Rusia, printr-unul din conflictele inghetate de laboratoarele Moscovei pe malurile Baikalului Euxin: Transnistria.
Razboiul Rece nu s-a aprins in ultimii 15 ani, dar nici nu s-a stins vreodata, ci se joaca azi prin mari permutari de ordin geopolitic, geostrategic si geoeconomic. Strategii de la Washington lucreaza la planul de azi tot de vreo 15 ani, de pe vremea lui Bush Sr. Schimbarea Administratiei Republicane de la Casa Alba, ca si mentinerea pionilor Kremlinului la Bucuresti au intarziat, cu consecinte nepermise pentru romanii din cele doua Romanii, aplicarea tactica a strategiei de stabilitate la Marea Neagra. Revenirea la Washington a unei administratii mai putin virusate de factori externi a scos din hambarul secret din Texas al familiei si planurile putin prafuite ale reconfigurariii ordinii mondiale. Irakul a resimtit din plin nevoia SUA de asigurare a rezervelor de petrol si pace.
In ciuda prezentarii publice a unei noi strategii a Pentagonului - de mentinere a unui singur front deschis - Armata SUA a inceput sa faca pasi mici, dar extrem de precisi, si pe cealalta axa de securitate, cu multiple mobilitati. Axa imbratisata cu fermitate de singurul partener posibil, credibil si sigur din aceasta zona. "Intamplator", noul presedinte al Romaniei. Incet, ca pe orice tabla de sah a unor jucatori respectabili, trupele se misca elaborat, mintea celor doi maestri fiind deja preocupata cu urmatoarele mutari. Ieri, la Cotroceni, s-a anuntat oficial, pentru partea rusa, deplasarea si incartiruirea militarilor americani la Marea Neagra. Prezenta fugitiva a numarului 2 in securitatea SUA, Stephen Hadley, a fost pregatita in plan militar de un alt strateg cu stele grele pe umeri: generalul Joseph W. Ralston, prezent la Bucuresti in urma cu cateva zile, fara prea multe surle si trambite. Acum in retragere, dar dovedind cat de militarizata este politica subtila a Washingtonului, fostul comandant al celor 65.000 de militari ai fortelor aliate din Europa, generalul Ralson este coautor al planului de relocare a trupelor SUA, de la Zidul Berlinului la prelungirea acestuia dinspre Caucaz si Marea Neagra. Dorinta Rusiei de a mentine fortele NATO si SUA in afara acestui spatiu nu ar trebui sa ne ingrijoreze prea mult, ne-a transmis generalul. Iar Transnistria nu este, in nici un caz, o durere de cap care sa ne provoace insomnii. Solutia, atat pentru Transnistria, cat si pentru Marea Neagra, pare internationalizarea. Evident, tinand cont de Rusia. Nu neaparat si de vointa ei, par sa spuna mutarile din zona. Cum va reactiona marea putere slava euro-asiatica, adepta fidela a principiilor lui Sun Tzu, este o temere deja a factorilor militari.
Basarabia, prin Transnistria, este un doar un mic teatru de bataie. Si nu de ieri, de azi. Batalia pentru Basarabia s-a restarnit de cand s-a decis consolidarea Romaniei, "intamplator" tot anul declansarii conflictului armat de pe Nistru cu concursul Armatei a XIV-a a Rusiei. Participantii discreti si observatorii atenti ai schimbarilor din ultimii 15 ani stiu ca la Washington - cam pe cand la Cotroceni se perindau, creduli, cu jalba, refuzata de Unire, conducatorii noului statulet Republica Moldova - intr-unul din birourile Departamentului de Stat se intindea pentru avizati harta Romaniei Mari. Singur Washingtonul s-a aratat dispus, din motive ce tin de securitatea spatiului, sa reintregeasca natiunea divizata brutal de Moscova imperial-bolsevica. Europa politica a lipsit de la lectia privind extinderea noilor frontiere ale libertatii. Deocamdata, priveste neputincioasa, in cazurile in care intervine multumindu-se sa nu supere puternicele aliante intarite de Rusia prin gazo-servicii. "Solutii ticaloase" sunt peste tot in lume, nu numai la Bucuresti. Dar, evident, nu au cum sa lipseasca de aici, unde de 15 ani aduc malul Dambovitei in viata noastra cotidiana. Agentii Moscovei si-au intins tentaculele in serviciile de informatii, mijloacele de manipulare in masa, afaceri, politica, diplomatie. Razboiul geopolitic s-a mutat, la propriu, in strada. Poate de accea si vin intaririle acum.
PS: Pentru ca tot vorbim de strada, solicit celor care si-au facut post din ZIUA, si de care se tot impiedica la intalniri prietenii profesionisti din ambasadele occidentale, sa inceteze a mai lucra impotriva intereselor Romaniei, riscand totodata si sa prezinte regimul actual drept unul securistic de mantuiala.

---

Despre autor: