Am vazut recentul documentar TV despre Revolutie, comentat in contrapunct de cativa copii. Am remarcat mai cu seama denuntul facut oarecum in treacat de catre dl. Voican Voiculescu, cum ca autorii acestui plan criminal ar fi fost Militaru si Brucan,
Am vazut recentul documentar TV despre Revolutie, comentat in contrapunct de cativa copii. Am remarcat mai cu seama denuntul facut oarecum in treacat de catre dl. Voican Voiculescu, cum ca autorii acestui plan criminal ar fi fost Militaru si Brucan, opriti in ultima clipa de catre d-sa si dl. Iliescu. Nu stiu, si nu e treba mea sa verific aceste afirmatii. Generalul Militaru nu mai e printre noi -despre morti, numai de rau - dar dl. Brucan e in masura sa confirme sau nu incriminarea. Mie denuntul mi-a sunat verosimil prin faptul ca recunostea pentru prima oara public enormul trucaj botezat ad hoc "lupta cu teroristii". Pot chiar crede ca, in momentul in care unul dintre episoade a suscitat revolta unor colonei, dl. Iliescu - care nu e din fire setos de sange nevinovat, ci doar de putere, al carei pret accepta sa-l plateasca cata vreme ramane nestiut si abstract - sa se fi panicat in ultima clipa.
Natura insasi a evenimentelor din decembrie 1989 are astfel sansa sa se clarifice. Din eludarea faptului ca atunci au avut loc doua revolutii, una in strada si cealalta la televizor, s-a nascut opinia, falsa, ca ar exista doua adevaruri ale revolutiei, fiecare cu propria legitimitate: adevarul martorilor - noi - si cel al beneficiarilor, in frunte cu Ion Iliescu. Adevarul e insa, prin definitie, unul singur. Si adevarul despre decembrie '89 e tot unul: o revolta populara a invins dictatura, dupa care un complot a ocupat vidul de putere in beneficiul unui grup complet diferit, care se definea tocmai prin aceea ca nu participase la revolutia din strada. Drept care si-a inscenat una proprie, numai buna de transmis in direct, cu atacul asupra Bibliotecii Universitare si a Muzeului de Arta, incendiate intentionat pentru impresie artistica, cu lunetisti tragand la nimereala si cu cateva maceluri deliberat inscenate. Cel de la Otopeni a fost realizat pana la capat, dar proiectata confruntare de la Ghencea a suscitat revolta catorva ofiteri superiori si planul a fost abandonat.
Iata cum aflam adevarul despre acele zile care ne chinuie de 15 ani constiintele - atunci cand avem asa ceva. Celor care nu dispun de acest incomod apendice, Parchetul General pare sa le imprumute un inlocuitor care sa li-l suplineasca cat de cat. In loc sa finanteze faimosul "Institut pentru Memoria Revolutiei" al d-nilor Iliescu si compania - care are toate sansele sa devina un Institut de Istoria Partidului pe stil nou - Guvernul ar face mai bine sa realoce fondurile in beneficiul Parchetului, care are virtutea de a scoate la lumina crimele de unde te-ai astepta mai putin atunci cand le cerceteaza temeinic.
Asa se intampla si cu mineriada din iunie '90: strans cu usa, dl. Iliescu argumenteaza ca Piata Universitatii era un pericol fiindca primea finantari de la imperialistii americani. Intre "agenturili" predecesorului sau si propria versiune despre iunie 1990, singura diferenta e ca dl. Iliescu, mai bun vorbitor de engleza, le spune agenturilor pe nume. Nu pot decat sa regret ca dl. Iliescu nu i-a dezvaluit toate astea si lui Vladimir Tismaneanu, dar macar o dezvaluie acum intr-un mod cat se poate de evocator pentru atmosfera de sinistru national-comunism in care se scalda cu voluptate.
Cat despre afirmatia unuia dintre elevii intervievati in documentar, cum ca prea-bunul Harun-Al-Ceausescu "mergea pe strada si, unde vedea un om fara servici, imediat il lua cu el si-i dadea servici", ea e salutara: daca dl. Basescu mai avea nevoie de argumente in favoarea unui proces al comunismului, basmul povestit de aceasta inocenta victima a complotului tacerii cu privire la comunism ar trebui sa-l decida.
Pentru ca exista un complot al tacerii, la care participa si cei interesati sa ascunda adevarul, si cei comozi, care nu vor sa-l afle. Ca si in cazul revolutiei, dainuie inca impresia ca si cu privire la comunism ar exista doua adevaruri, fiecare cu propria legitimitate. Fals. Exista, marturisit sau ascuns, un singur adevar - si exista un ocean de minciuni, inca acceptate de multi inocenti sau lenesi. Pana si dl. Basescu a marturisit ca mai are de meditat pe aceasta tema, ceea ce-l apropie intrucatva de scolarii care stiu ca "a facut Ceausescu si lucruri bune" si dovedeste cat e de necesara o instanta care sa cerceteze probele si sa explice pe intelesul tuturor sistemul ticalosit - parintele celui cu care ne-a fagaduit ca se va lupta presedintele - care a dominat Romania si aproape o jumatate din tarile lumii, vreme de mai bine de o jumatate de secol.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.