Decizia lui Daniel Morar, seful Departamentului National Anticoruptie (DNA), de a revoca din functie doar 11 procurori anticoruptie - sefi de servicii teritoriale ori din structura centrala a fostului PNA - a dovedit opiniei publice ca inlocuitorul l
Decizia lui Daniel Morar, seful Departamentului National Anticoruptie (DNA), de a revoca din functie doar 11 procurori anticoruptie - sefi de servicii teritoriale ori din structura centrala a fostului PNA - a dovedit opiniei publice ca inlocuitorul lui Amarie este adeptul pasilor marunti in ceea ce priveste reformarea structurii pe care o conduce. Surprinde foarte tare neincluderea pe aceasta lista a unor "uscaturi" precum Ioan Moldovan, seful PNA Bihor, Ioan Dohotaru, seful Politiei Judiciare din cadrul PNA Satu Mare, sau Marin Sandu, seful sectiei PNA din Mures, despre a caror activitate ardeleanul Daniel Morar ar fi trebuit sa fie la fel de avizat, asa cum a fost si in cazul lui Ioan Irimie - seful Serviciului teritorial Cluj. Spre deosebire de Irimie, care a fost sanctionat pentru pasivitate in lupta anticoruptie, cei enumerati s-au distins prin scandalurile in care au implicat numele institutiei, scandaluri generate de dosare cu cantec, la comanda sau prost instrumentate. Timp de doi ani de zile, ZIUA a publicat zeci de articole despre activitatea sefilor de sectii teritoriale ale PNA, tragand serioase semnale de alarma asupra ineficientei acestora sau observand implicarea politicului in cadrul unor anchete. Desi cei trei "crai" anticoruptie din Ardeal puteau fi foarte bine inclusi in "remanierea" lui Morar, se pare ca presiunile facute de pilele acestora din Consiliul Superior al Magistraturii l-au convins pe seful DNA sa se razgandeasca asupra revocarii lor.
Faptele lui Moldovan
ZIUA publica, in urma cu un an si jumatate, in exclusivitate, o ancheta cutremuratoare prin care punea in discutie aspectele decesului fiicei procurorului sef al Sectiei Teritoriale a PNA din Oradea, Ioan Moldovan, care a murit spanzurata. La acea vreme, Parchetul National Anticoruptie Bucuresti a anuntat declansarea unei anchete interne in cazul procurorului, prin solicitarea de date de la toate unitatile teritoriale privind activitatea magistratului oradean, precum si alte informatii referitoare la acuzatiile aduse acestuia. Rezultatele acestei anchete interne nu au fost aduse niciodata la cunostinta opiniei publice, desi PNA ar fi trebuit sa dea un raspuns pertinent referitor la vulnerabilitatea morala a acestuia. La fel, Daniel Morar ar fi trebuit sa tina cont si de rateul usturator al lui Moldovan din dosarul judecatoarei oradene Elena Pop-Blaga, achitata definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie. In respectivul dosar, procurorul Moldovan, impreuna cu subordonatul sau, Dan Chirculescu, erau constienti de ilegalitatile comise. Ba chiar au incercat sa ascunda casetele care confirmau nevinovatia judecatoarei Blaga. Instanta a cerut, firesc, sa-i fie trimise, pentru a stabili cine spune adevarul si cine minte. Moldovan a trebuit - dupa mai multe insistente ale instantei - sa trimita Curtii de Apel Brasov o adresa prin care a recunoscut faptul ca nu are casetele dupa care s-ar fi facut transcrierea "discutiilor" telefonice ale judecatoarei Elena Pop-Blaga cu autodenuntatorul Cornel Huplea. Acuzarea a fost practic blocata de falsul lui Ioan Moldovan.
A distrus oameni nevinovati
Ioan Moldovan, seful PNA Bihor (Foto: Mediafax) Unul dintre cele mai flagrante abuzuri pe care Moldovan si-a pus semnatura a fost cazul lui Ioan Lascau, fostul director executiv adjunct al finantelor bihorene. Arestat pentru a doua oara intr-un an de catre procurorii PNA, Lascau a aratat inca de la inceput ca in spatele manevrelor procurorilor oradeni se regasesc interesele puternicilor oameni de afaceri Ioan si Viorel Micula, deranjati de controalele instrumentate la firmele lor de Lascau, controale care scosesera la iveala infractiuni concretizate cu pagubirea cu milioane de dolari a statului roman. Pentru compromiterea lui Lascau, Moldovan a recurs inclusiv la santajarea unui afacerist local, Mircea Nistreanu, care, confruntat cu probleme penale deosebite, a admis sa semneze un denunt mincinos impotriva lui Lascau. La fel ca si in cazul judecatoarei Pop-Blaga, Moldovan a avut o mica mare problema in ceea ce priveste profesionalismul: Curtea de Apel Bucuresti a evidentiat ca in dosarul Lascau PNA Oradea a utilizat inregistrari telefonice ilegale. Intr-o alta speta, seful PNA Oradea a dispus anchetarea lui Silviu Florin Chiriac, sef Serviciu Administratie din cadrul Primariei Oradea, acuzat ca ar fi pretins unei cunostinte suma de 2000 USD pentru a-i repartiza peste rand o locuinta sociala. De fapt, respectiva cunostinta, asa cum au aratat mai apoi actele depuse la dosar de aparatorul functionarului, luase de la acesta cu imprumut 4000 de dolari pentru a achizitiona o locuinta. Cum insa respectivul apartament facea parte dintr-un imobil revendicat, femeia a vrut sa scape de datorie si s-a "autodenuntat". In momentul interogatoriului insa, Ioan Moldovan si ofiterul sau anchetator, Traian Surducan, i-au propus lui Chiriac sa ii ajute cu orice declaratie sau informatie care sa duca la arestarea lui Petru Filip, primarul Oradiei, pentru a scapa de pedeapsa. Tanarul a avut puterea sa refuze, lucru ce a insemnat insa prelungirea arestului cu inca o bucata de timp.
Sandu, specialist in interceptarea ziaristilor
Cand l-a propus spre revocare pe clujeanul Irimie pentru lipsa de activitate anticoruptie, Daniel Morar putea sa il includa foarte bine in aceeasi oala si pe procurorul-sef al Serviciului Teritorial Anticoruptie Targu Mures al PNA, Marin Sandu. Singura preocupare "notabila" a acestuia a fost sa tarasca PNA intr-un imens scandal survenit in urma dezvaluirilor facute de judecatoarea Andreea Ciuca, privind comunicarea la cererea PNA, de catre serviciile de telefonie RomTelecom, Zapp, Mobifon si altele a unor imense listinguri cu mii si mii de apeluri date si primite, timp de 13 luni, intre 24 aprilie 2003 - 25 mai 2004, de la circa 70 de telefoane apartinand unor ziaristi, magistrati si avocati. Au fost vizate cu predilectie telefoanele ziarelor "Evenimentul zilei", "Romania libera", "Ziarul de Mures" si alte publicatii locale. Ca urmare a acestor dezvaluiri, zeci de ziaristi mureseni au pichetat sediul PNA Targu Mures, in semn de protest fata de aceste actiuni de politie politica, desfasurate fara mandat emis de judecator, mai ales ca, sub pretextul urmaririi Andreei Ciuca (care, zic procurorii, ar fi spart baza de date a Curtii de Apel Targu Mures si a sustras date secrete) s-au deconspirat contactele si sursele ziaristilor, fapt ce constituie incalcarea secretului profesional al presei.
Misterul mitei lui Anderco
Pe ziaristi nu i-a iubit prea tare nici Ioan Dohotaru, seful Politiei judiciare din cadrul PNA Satu Mare. Jurnalistii Gazetei de Nord Vest au fost amenintati in repetate randuri de catre acesta, in momentul in care au inceput sa "sape" la cazul fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco. Pe data de 17 octombrie 2003, in timp ce era arestat de PNA pentru mai multe infractiuni de luare de mita si de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, fostul primar al municipiului Satu Mare a facut un autodenunt pentru a beneficia de reducerea de pedeapsa ce poate fi acordata in baza articolului 10 din Legea anticoruptie. Autodenuntul a fost formulat in scris in fata procurorului anchetator si a avocatului sau Dan Mihai Suta. Foarte important, in acest autodenunt, Anderco declara, cu lux de amanunte, cum cu cateva zile inainte de a fi arestat i-a inmanat unui lider al lumii interlope din nord-vestul Romaniei suma de 120.000 de euro pentru a-i fi oferita conducerii centrale a PNA prin fiul unui ofiter de crima organizata, Horia Mateescu, baiatul generalului de politie in rezerva Calin Mateescu. Acesta fusese primul sef al Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, formatiune creata in timpul regimului Constantinescu. Liderul interlop este satmareanul Tiberiu Attila Blaga, cunoscut ca sef al unei bande ce fura si trafica autoturisme de lux din Occident in nord-vestul Romaniei. In perioada 2001-2002, acest Blaga a fost arestat de cinci ori, a fost dat in urmarire generala de trei ori si a suferit noua condamnari (pentru vatamare corporala din culpa, conducere fara permis, instigare la fals material in inscrisuri oficiale, complicitate la furt calificat, inselaciune, asociere in vederea savarsirii infractiunii de furt calificat si favorizarea infractorului). Beneficiind de protectie la nivelul Inspectoratului General al Politiei si al Inspectoratului Judetean de Politie Satu Mare, Blaga a fost incarcerat de abia la inceputul anului 2004, actualmente aflandu-se in Penitenciarul Satu Mare pentru executarea pedepsei rezultate de sase ani de inchisoare. Horea Anderco afirma ca a primit 40.000 de dolari de la administratorii SC Florisal SA (firma ce avea concesionate salubritatea si spatiile verzi ale municipiului Satu Mare), alti 40.000 de dolari de la administratorii SC Alfarom SA (firma careia i-a incredintat majoritatea lucrarilor de reparatii de strazi), iar 50.000 de euro i-a scos din contul personal din banca. Toate aspectele din denuntul lui Anderco privind mita de 120.000 de euro pentru conducerea centrala a PNA au fost confirmate de martorii Vasile Tatar si Virginia Seraz, director tehnic, respectiv contabil-sef la SC Florisal SA, care au contribuit si ei cu suma de 20.000 de dolari. Cel putin straniu este ca, pana in prezent, PNA nu a efectuat cercetari pentru a stabili unde a ajuns suma consistenta oferita de Anderco. Acest autodenunt al lui Anderco da o nota de verosimilitate banuielii ca in cursul anului 2001 el ar fi oferit suma de 100.000 de dolari pentru a obtine o neincepere a urmaririi penale (NUP) intr-un dosar instrumentat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea. Dosar ce privea o parte din afacerile pentru care a fost arestat in 2003. Rezolutia NUP, propusa de comisarul-sef Ion Dohotar, actualmente seful Politiei Judiciare a PNA din Satu Mare, si confirmata si avizata atunci de actualii sefi ai Serviciului Teritorial Oradea al PNA, Ioan Moldovan si Dan Chirculescu, a fost infirmata ulterior de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.