Inceperea "istoricului proces" al negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana se afla, ieri, in pericol, dupa ce, duminica seara, ministrii de Externe din tarile blocului comunitar, reuniti la Luxemburg, nu au reusit sa ajunga la un acord
Inceperea "istoricului proces" al negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana se afla, ieri, in pericol, dupa ce, duminica seara, ministrii de Externe din tarile blocului comunitar, reuniti la Luxemburg, nu au reusit sa ajunga la un acord pe aceasta tema, Austria declarandu-se, in continuare, impotriva aderarii statului musulman la UE si cerand o solutie provizorie si alternativa, transmite Reuters. Decizia inceperii negocierilor de aderare, care trebuie adoptata in unanimitate, ar trebui sa defineasca parcursul unui proces politic ce va favoriza, pentru prima data, primirea unei tari musulmane in marea familie a UE. Daca Austria, care va prelua presedintia semestriala a UE de la 1 ianuarie 2006, ramane ostila aderarii Turciei, ceilalti 24 de membri ai blocului comunitar pledeaza pentru respectarea compromisului la care s-a ajuns in decembrie 2004, prin cadrul de negociere stabilit.
In cursul noptii de duminica spre luni, presedintia semestriala britanica a Uniunii Europene a decis suspendarea lucrarilor Consiliului extraordinar dedicat aderarii Turciei la UE, fara a se fi ajuns la un rezultat. Tratativele au fost reluate ieri dimineata, desi nu existau semnale care sa indice faptul ca Austria se va dovedi mai putin inflexibila si nu isi va mai folosi dreptul de veto pentru a impiedica aderarea Turciei.
Situatie frustranta
In pofida dificultatilor evidente legate de inceperea negocierilor, comisarul european pentru Politica Externa al UE, Javier Solana, se declara, ieri dimineata, inaintea unei noi runde de tratative intre cei 25, optimist in privinta ajungerii la un numitor comun pe aceasta chestiune.
Mai putin increzator s-a aratat insa ministrul de Externe al Marii Britanii, Jack Straw, care declara ca nu este sigur ca Uniunea Europeana va putea incepe negocierile de aderare cu Turcia in cursul dupa-amiezii, asa cum era prevazut. "Nu exista nici o certitudine", recunostea Straw, la finalul unei intrevederi private cu omologul sau austriac, Ursula Plassnik, si dupa o convorbire telefonica avuta cu ministrul turc de Externe, Abdullah Gul. "Aceste negocieri sunt dure si extrem de dificile", a adaugat Jack Straw, apreciind ca situatia este "frustranta". In acelasi timp, seful diplomatiei britanice a tinut sa reafirme ca Turcia "este o tara europeana, membra a Consiliului Europei inca de la fondarea acestuia si membru important al NATO".
Ezitarile Bruxelles-ului fata de aderarea Turciei nu au fost privite cu ochi buni in acest stat musulman, informeaza EuroNews. Mii de nationalisti si comunisti turci au protestat, duminica, la Ankara si Istanbul, impotriva aderarii tarii lor la UE.
Propunere IERI
Potrivit unui studiu realizat de Institutul European de Relatii Internationale (IERI), intitulat "O alternativa la aderarea Turciei - Pactul de Stabilitate al Caucazului de Sud si al Marii Negre", consecintele politice ale admiterii unor tari-cheie care leaga continente, asa cum este cazul Turciei - stat care are un amalgam al intereselor si al culturilor, dar si o pozitie geografica incompatibila cu capacitatile de asimilare ale UE - ar putea afecta politica extrena, de securitate si de aparare comuna, precum si securitatea interioara a Uniunii. "In consecinta, Turcia este cea mai mare tara generatoare de conflicte, reale sau virtuale, dintre toate statele UE in intregul lor", se spune in studiul citat, mentionandu-se ca aderarea sa la Uniune "poate provoca o serie de rupturi in cadrul echilibrelor institutionale, demografice, bugetare si geopolitice ale UE".
Totodata, documentul citat apreciaza ca Turcia nu indeplineste nici unul dintre "criteriile de la Copenhaga in ceea ce priveste capacitatea de integrare". Amintind conditiile latente de conflict date de problema minoritatii kurde din Turcia, documentul sustine ca va fi dificil pentru UE sa controleze doua chesiuni ce se bat cap in cap. Pe de-o parte, intentia Turciei de a pastra unitatea tarii, pe de alta, dorinta minoritatii iredentiste kurde de a-si regasi unitatea in jurul unui stat kurd autonom. Concluzia studiului IERI este aceea ca "o serie de parteneriate strategice" privilegiate si active cu state ca Turcia, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan si Armenia ar trebui sa defineasca noua foaie de parcurs european catre Marele Orient Mijlociu, ajutand, pe de o parte, la crearea unei zone de stabilizare democratica si geopolitica a Marii Negre, iar pe de alta parte la o reorientare democratica a Comunitatii Statelor Independente. (D.E.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.