Contractul de renta viagera

Prin contractul de renta viagera o persoana, numita credirentier, instraineaza un bun sau plateste o suma de bani in schimbul unei prestatii periodice, care urmeaza a i se plati pana la decesul sau de catre o alta persoana, numita debirentier.

Daca prestatia periodica in bani se plateste pe un timp determinat si nu pana la decesul credirentierului, contractul nu mai este renta viagera. De regula, contractul de renta viagera este un contract cu titlu oneros, si anume un contract cu titlu oneros aleatoriu (elementul ""alea"" constand in sansa de castig-pierdere pentru ambele parti, depinzand de un eveniment viitor si nesigur, decesul credirentierul).
Totusi, potrivit dispozitiilor art. 1640 Cod Civil, renta viagera se poate constitui si cu titlu gratuit, prin donatie sau testament, astfel incat de ratele de renta sa beneficieze alta persoana decat instrainatorul bunului (renta se va plati tertului numai pana la moartea credirentierului initial). In acest caz constituirea rentei este supusa conditiilor de forma si de fond prevazute pentru donatii si testamente.
Potrivit legii (art. 1643 Cod Civil) renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. De asemenea, desi nu se prevede expres, calitatea de debirentier poate apartine mai multor persoane.
CONDITII DE VALABILITATE. Daca persoana in favoarea careia renta a fost constituita (credirentierul initial sau tertul beneficiar) incetase din viata la momentul constituirii rentei viagere, contractul este lovit de nulitate absoluta (art. 1644 Cod Civil), sansa de castig-pierdere pentru ambele parti, definitorie pentru un contract aleatoriu asa cum este contractul de renta viagera, fiind inlaturata in acest fel. De asemenea, potrivit prevederilor art. 1645 Cod Civil, contractul de renta viagera este lovit de nulitate si in cazul constituirii rentei in favoarea unei persoane afectate de o boala de care a murit in interval de 20 de zile de la data incheierii contractului, boala respectiva - existenta in momentul incheierii contractului - fiind cauza mortii. Daca insa renta s-a constituit in favoarea mai multor credirentieri si numai unul dintre acestia a incetat din viata in momentul constituirii sau in intervalul de 20 de zile mai sus-mentionat, contractul va ramane valabil, fiindca sansele de castig-pierdere pentru ambele parti subzista. Daca moartea credirentierului a intervenit dupa termenul de 20 de zile, instanta poate constata nulitatea contractului pentru lipsa elementului ""alea"" (sansele de castig-pierdere) numai daca se va dovedi ca debirentierul a avut cunostinta de moartea lui iminenta.
PLATA RENTEI. Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber, prin vointa partilor. In conformitate cu dispozitiile art. 1648 Cod Civil, debirentierul nu se poate libera de plata rentei restituind bunul sau suma primita de la credirentier, intrucat contractul are caracter astfel incat va produce efecte obligatorii oricat de lunga ar fi viata celui ce beneficiaza de ratele de renta si oricat de oneros ar fi pentru debirentier.
Debirentierul nu se poate libera de obligatia platii rentei nici prin vanzarea bunului si asumarea acestei obligatii de catre cumparator, decat daca credirentierul consimte la inlocuirea acestuia. Este de mentionat faptul ca in caz de moarte a debirentierului, obligatia de plata a rentei se transmite asupra mostenitorilor acestuia deoarece aceasta obligatie nu este legata de o calitate personala a defunctului (asa cum este pensia de intretinere datorata intre soti sau rude) si nici contractata intuitu personae (in considerarea persoanei debirentierului), cu exceptia situatiei in care partile au convenit prin contract incetarea rentei viagere prin moartea debirentierului. In aceasta din urma situatie mostenitorii defunctului vor datora ratele de renta scadente si neachitate de debirentier in timpul vietii. Daca la scadenta debirentierul nu plateste, credirentieul poate cere executarea silita asupra patrimoniului debirentierului in vederea obtinerii unei sume de bani suficiente pentru a-si asigura plata regulata a rentei. In acest sens, instanta ar putea dispune ca suma sa fie depusa cu titlu de capital la o institutie bancara, pe numele debirentierului, dar in favoarea credirentierului.
URMARIREA RENTEI. Potrivit dispozitiilor Codului Civil, numai renta constituita cu titlu gratuit si declarata neurmaribila prin conventia partilor nu va putea fi urmarita de catre creditori, intrucat credirentierul nu a dat nimic in schimbul ratelor de renta si deci nu si-a micsorat patrimoniul. Daca renta nu a fost declarata neurmaribila va putea fi urmarita de creditori pentru realizarea creantelor sale, iar renta constituita cu titlu oneros nici nu va putea fi declarata neurmaribila, deoarece reprezinta echivalentul bunului instrainat sau sumei platite.

INCETAREA CONTRACTULUI

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe