Viitorul european al Republicii Moldova depinde de Romania

Semnarea Planului de actiune oferit de Bruxelles pentru Republica Moldova nu ofera nici un fel de garantii Chisinaului ca va adera la Uniunea Europeana, in ciuda propagandei care vrea sa acrediteze acest plan ca pe un mare succes - a constatat, ieri, expertul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova (CHDORM) Dorin Chirtoaca, in cadrul conferintei "Conectarea mass-media si a mediului politic din Europa de sud-est la realitatile Uniunii Europene". Manifestarea organizata de Institutul Goethe din Bucuresti, in cooperare cu revista Contrafort, Centrul Independent de Jurnalism si Pen Club Moldova din Chisinau, a beneficiat in deschidere de prezenta lui Wolfgand Lerke, ambasadorul Republicii Federale Germania in Republica Moldova. Dezbaterile au atins, in mod inevitabil, problema integrarii europene a Republicii Moldova - scop politic declarat la Chisinau care a reusit sa uneasca toate partidele politice - in paralel fiind abordata si problema conflictului transnistrean - care alaturi de prezenta militara rusa in regiune blocheaza deplasarea Basarabiei spre Europa.
Sa se modifice, dar sa nu se schimbe nimic
Masurile puse pana acum in practica, in cadrul planului de actiune Uniunea Europeana - Republica Moldova nu constituie o aplicare reala, a apreciat expertul CHDORM Dorin Chirtoaca. In ceea ce priveste independenta Justitiei, guvernul comunist de la Chisinau a actionat in conformitate cu dictonul caragialesc "sa se modifice - primesc! - dar sa nu se schimbe nimica". Practic, Justitia de la Chisinau ramane in continuare supusa ingerintelor mediului politic. In ceea ce priveste reformarea mediului politic, obligativitatea completarii unor declaratii de avere pentru demnitarii de la Chisinau ramane o masura pur formala - neexistand nici o prevedere care sa duca la verificarea adevarului din aceste declaratii de avere.
In plus, rezultatele implementarii primei faze a Planului de actiune Uniunea Europeana-Republica Moldova, analizate la Bruxelles, au fost prezentate de televiziunea nationala de la Chisinau doar punctele de vedere ale administratiei comuniste, neexistand nici o opinie din partea oficialilor europeni.
15 ani de rataciri romanesti
Proiectul aderarii la Uniunea Europeana apare in ochii multor analisti si oameni politici de la Chisinau ca fiind un panaceu pentru toate problemele Republicii Moldova. Impasul din negocierile pentru rezolvarea conflictului transnistrean este separat in dezbaterea publica de problematica integrarii europene, fara sa se tina seama de faptul ca la Bruxelles orice urma de tensiuni interetnice constituie un semnal grav de alarma - un conflict neincheiat fiind, practic, un zid de netrecut catre o integrare europeana. Separarea conflictului transnistrean de integrarea europeana in agenda publica pare a fi un camuflaj - Transnistria va impiedica, pana la urma, orice fel de traseu European al Chisinaului.
Unirea cu Romania nu este o solutie luata in calcul la Chisinau, cel putin nu in spatiul public - iar perspectiva blocarii granitei pe Prut la presiunile Bruxelles-ului nu trezeste decat neincredere, in ciuda faptului ca contractele de securizare a frontierei estice romanesti se desfasoara la viteza maxima pentru indeplinirea la timp a angajamentelor asumate de guvernantii de la Bucureti. 15 ani de rataciri romanesti au lasat in urma o singura intrebare pe malul stang al Prutului " noi de cine ne mai lichim amus?"
Raspusul l-a dat insa Asociatia Civic Media, activa pe acest spatiu si al carei reprezentant a propus ca solutionare reunificarea celor doua Romanii dupa modelul Germaniei. Expertii Civic Media au calculat si costurile acestui act epocal: 5,5 miliarde de euro. In conceptia asociatiei, acest cost poate fi asigurat de Statele Unite ale Americii si de Uniunea Europeana in beneficiul stabilitatii si securitatii spatiului euxinian si al intregii Europe.

---

Despre autor: