Sase din zece romani dau spaga la doctor

Mai mult de 60% dintre romanii care au avut nevoie de consultatii medicale ori tratamente au lasat medicilor - cel mai adesea din proprie initiativa - "plati informale", sumele primite astfel de personalul medical totalizand, anul trecut, in jur de 360 de milioane de dolari. Conform unui sondaj realizat in cadrul unui proiect al Bancii Mondiale (BM), pentru a determina marimea si structura platilor neoficiale date de pacienti doctorilor, 53% dintre intervievati nu sunt de acord cu aceste plati informale, iar 60% le considera a fi o forma de coruptie. Cu toate acestea, cel putin sase romani din zece (64%) au dat medicilor diverse sume de bani. Programul BM privind dezvoltarea unui plan de masuri pentru scaderea platilor informale in sanatate a relevat ca 360 de milioane de dolari au intrat, numai in 2004, in buzunarele proprii ale medicilor, suma reprezentand 10% din totalul cheltuielilor publice pentru sanatate. S-a constatat, totodata, ca familiile sarace platesc sume mai mari (totalizand 78% din venitul lunar) decat cele cu venituri mai mari, pentru un tratament mai bun din partea medicilor. Explicatia ar fi aceea ca familiile bogate apeleaza la serviciile private de sanatate si se limiteaza astfel la plata oficiala a costurilor percepute pentru consultatie si tratament.
Bani pentru putina atentie
Bogdan Lazarescu, team-leaderul proiectului de implementare a masurilor pentru scaderea platilor informale in sistemul de sanatate, a declarat, ieri, potrivit Mediafax, ca 64% dintre pacienti fac plati informale pentru a primi mai multa atentie din partea medicului sau a asistentelor, pentru o calitate mai buna a tratamentului si servicii hoteliere superioare, iar 7% platesc pentru evitarea listelor de asteptare. Majoritatea celor care platesc pentru o mai buna tratatie spun ca fac acest lucru pentru ca asa este traditia, doar cinci procente invoca faptul ca doctorul a conditionat efectuarea actului medical de primirea unor sume de bani. Jumatate din cei intervievati declara ca au mers cel putin o data la o clinica privata, pentru o calitate superioara a serviciilor si au platit in medie 127,5 lei (1.275.000 de lei vechi).
Potrivit aceluiasi studiu, 46% din pacienti ar prefera sa plateasca pe loc, primind chitanta, pentru serviciile care nu sunt acoperite de asigurarile de stat, iar 27% dintre ei sunt dispusi sa plateasca lunar in jur de 20 de lei (200.000 de lei vechi), fie ca asigurari suplimentare, fie prin cresterea contributiei la asigurarile publice.
Solutia: diminuarea serviciilor gratuite
Principala masura propusa de experti pentru scaderea platilor informale este diminuarea servicilor medicale gratuite, ceea ce ar duce la cresterea finantarii pentru serviciile asigurate prin asigurarile publice de sanatate si la micsorarea "sanselor" ca medicii sa primeasca acesti bani ilegal. O alta masura se refera la introducerea co-platilor si a asigurarilor complementare voluntare administrate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) - fara ca acestea sa se excluda reciproc - ca modalitati de plata a serviciilor care nu pot fi acoperite de pachetul de baza. Trebuie, de asemenea implementat un sistem riguros de pedepsire a unor astfel de plati informale. Diminuarea pachetului de baza de servicii medicale ar duce la scaderea coruptiei in sistemul sanitar, fara ca pacientii sa mai faca plati informale doctorului pentru consultatie sau tratament, dar aceasta masura are ca risc scaderea accesului la sanatate a populatiei sarace, a mai spus Bogdan Lazarescu.
200 de milioane de dolari in plus la buget
Planul de masuri ar face ca totalul platilor informale in sistemul sanitar sa se reduca la jumatate, iar veniturile la bugetul asigurarilor publice de sanatate sa se majoreze cu 200 de milioane de dolari anual. Totodata, ar creste calitatea actului medical, ca si cheltuielile cu medicamentele si fraudele prin prescriptii si internari. Sondajul - realizat pentru Ministerul Sanatatii - a fost efectuat pe 998 de subiecti, in perioada 9-16 mai 2005, pacienti peste 18 ani, care au beneficiat in ultimele 12 luni de o consultatie, tratament medical sau interventie chirurgicala la medic. (C.P.)

---

Despre autor: