Parchetul National Anticoruptie s-a transformat in Departamentul National Anticoruptie si va putea ancheta marile cazuri de coruptie, precum si cele de parlamentari si demnitari, in urma Ordonantei de Urgenta adoptata ieri de Guvern. Astfel, PNA isi
Parchetul National Anticoruptie s-a transformat in Departamentul National Anticoruptie si va putea ancheta marile cazuri de coruptie, precum si cele de parlamentari si demnitari, in urma Ordonantei de Urgenta adoptata ieri de Guvern. Astfel, PNA isi va continua activitatea sub forma unui departament de specialitate in cadrul Parchetului instantei supreme, care se va concentra exclusiv asupra cazurilor de mare coruptie. Conform deciziei Curtii Constitutionale din luna aprilie a acestui an, PNA nu mai avea dreptul de a cerceta senatori si deputati, astfel ca toate aceste dosare trebuiau trimise Parchetului General.
Actul normativ prevede reorganizarea PNA sub forma unui Departament National Anticoruptie in cadrul Ministerului Public, respectiv a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, noua structura urmand sa isi pastreze autonomia functionala si financiara. PNA va fi ordonator principal de credite, iar seful sau va fi echivalat ca salariu si functie cu prim-procurorul general adjunct al Romaniei. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat ca departamentul va cerceta dosarele de coruptie in care valoarea pagubelor depaseste 200.000 euro (fata de nivelul maxim de 10.000 euro prevazut in prezent), indiferent de calitatea persoanelor implicate. De asemenea, Executivul a majorat, de la 5000 de euro la 10.000 euro si valoarea sumei oferita ca mita si care face obiectul unui dosar de cercetare al departamentului.
Din competenta de cercetare a PNA a fost eliminata o serie de categorii de persoane, precum agentii de politie, primarii sau viceprimarii comunelor si oraselor, notarii publici sau executorii judecatoresti, acestia urmand sa fie verificati de parchetele obisnuite. Noul departament se va ocupa de toate infractiunile comise impotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, precum si de faptele de inselaciune, evaziune fiscala sau vamala al caror prejudiciu depaseste un milion de euro. Totodata, actul normativ stabileste infiintarea in cadrul Departamentului a unui birou de informare si relatii publice. Conducatorul acestui birou, care indeplineste si functia de purtator de cuvant, va putea fi un procuror sau un jurnalist.
Demnitarii, cercetati de PNA
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a precizat ca noul Departament National Anticoruptie va prelua de la Parchetul General toate dosarele de mare coruptie, inclusiv cele legate de fosti sau actuali parlamentari ori ministri. "A fost nevoie de aceasta reorganizare din cauza deciziei Curtii Constitutionale. Nu era normal sa avem acum doua institutii care sa se ocupe de acte de coruptie: Parchetul General pentru parlamentari si PNA pentru restul dosarelor", a spus ea. Ideea reorganizarii PNA ca departament in cadrul Parchetului instantei supreme a fost lansata de Macovei, care a sustinut aceasta varianta invocand necesitatea eficientizarii luptei anticoruptie. Necesitatea acestui mod de reorganizare a fost reafirmata de noul sef al PNA, Daniel Morar, in prima sa iesire publica.
Conform unei decizii din luna mai a Curtii Constitutionale, procurorii PNA nu mai au competenta de a ancheta senatori si deputati, astfel ca toate dosarele in care sunt cercetati parlamentari au fost transmise Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Reorganizare
Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, Daniel Morar, a declarat ca ordonanta de urgenta aprobata ieri de Guvern privind institutia pe care o conduce nu desfiinteaza PNA, ci il reorganizeaza, urmand sa functioneze identic ca pana acum. Potrivit lui Morar, prevederile ordonantei de urgenta cuprind cele ale Curtii Constitutionale care, in primavara acestui an a decis ca parlamentarii nu pot fi cercetati decat de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prin transformarea PNA intr-un departament national anticoruptie in cadrul PICCJ, acesta se aliniaza cerintelor legale. "Departamentul va functiona identic ca pana acum, in aceeasi cladire, cu aceleasi resurse logistice", a mai spus Morar, care a precizat ca PNA a solicitat reorganizarea. El spune ca nu va mai fi procuror general, ci procuror sef al Departamentului National Anticoruptie, iar cei doi procurori generali adjuncti ai PNA vor fi procurori sefi adjuncti ai departamentului. Totodata, Morar spune ca procurorul general al Romaniei are aceleasi atributii, adica poate sa ceara informari de la Departamentul National Anticoruptie si sa realizeze o strategie nationala anticoruptie.
Diaconescu sustine ca se incalca angajamentele europene
Cristian Diaconescu, fostul ministru al Justitiei a declarat ca transformarea Parchetului National Anticoruptie intr-un departament al Ministerului Public continua procesul Guvernului de subordonare si control al sistemului judiciar romanesc, incalcand angajamentele europene. "Cu o luna inainte de Raportul de tara privind evaluarea progreselor facute de Romania in domeniul justitiei, Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta, desfiintarea Parchetului National Anticoruptie si transformarea sa intr-un departament subordonat Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie", a spus Cristian Diaconescu. Organizarea autonoma a PNA a reprezentat un angajament ferm asumat de Romania in planul luptei anticoruptie, atat in procesul de negociere cu UE, cat si in cadrul dialogului cu Banca Mondiala sau Consiliul Europei, a afirmat fostul ministru al Justitiei. El a mai subliniat ca Raportul de tara pe 2004 mentioneaza clar "importanta asigurarii independentei PNA". De asemenea, Transparency International (TI) Romania dezaproba, pe fond, decizia de desfiintare a Parchetului National Anticoruptie ca institutie, insa recunoaste ca aceasta era singura varianta ramasa dupa decizia Curtii Constitutionale, care a lasat PNA fara dreptul de a ancheta parlamentari. "Nu ni se pare normal ca institutia PNA sa dispara, insa este singurul mod prin care ar putea fi contraatacata decizia - dupa noi profund eronata - a Curtii Constitutionale, care a privat PNA de dreptul de a ancheta parlamentari", a declarat directorul executiv al TI Romania, Victor Alistar, citat de Mediafax. El a explicat ca PNA a fost creat dupa model european si a primit sume importante din bani europeni pentru a fi infiintat si pentru a putea functiona, acesta fiind, in principal, motivul pentru care desfiintarea sa ca si institutie autonoma este "regretabila".
Lupascu: "Practica va arata daca s-a procedat bine"
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupascu, sustine ca transformarea PNA in departament al Ministerului Public a fost o idee imbratisata de multi magistrati, dar ca implica modificari legislative, practica urmand sa demonstreze daca s-a procedat bine. Lupascu a declarat ca a fost cerut CSM-ului avizul legat de aceasta masura, dar ca decizia Executivului a venit inainte ca membrii Consiliului sa se pronunte. "Sigur ca noi vom analiza, chiar daca aceasta ordonanta este adoptata. Ne vom spune parerea, probabil, in Parlament, cu ocazia dezbaterii adoptarii respectivei ordonante. Necunoscand actul normativ, nu pot intra in detalii de ordin tehnic cu privire la continutul reglementarii. Ideea in sine in general este imbratisata in randul magistratilor, si anume ca n-ar trebui ca la nivelul Ministerului Public sa existe o bicefalitate, adica sa avem doi procurori generali la acest nivel", a spus el. Intrebat daca este posibil ca DIICOT sa ceara autonomie si buget propriu, ca Departamentul National Anticoruptie, Lupascu a precizat ca este o masura prevazuta in Planul de actiune cu privire la regandirea structurii Ministerului Public. "A fost un control amplu efectuat de Inspectia CSM in Sectia de procurori. Urmeaza sa se ia o decizie, probabil saptamana viitoare, cu privire la rezultatele acestei inspectii. Sunt formulate si propuneri concrete de redistribuire a personalului, de regandire a organizarii. Cata vreme aud ca si PNA este inclus in PIICJ, in mod firesc solutia va trebui extinsa si asupra acestui departament", a mai aratat acesta.
Zarie respins de CSM
Camera procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a avizat, miercuri seara, numirea lui Mircea Zarie in functia de procuror general adjunct al PNA, ceilalti patru propusi de ministrul Justitiei primind insa acordul formal al CSM. Astfel, au primit aviz pozitiv cu unanimitate de voturi Carmen Galca (pentru a doua functie vacanta de procuror general adjunct al PNA) si Romeo Balan (pentru postul de procuror militar sef al Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari). Acord cu majoritate de voturi au primit Doru Tulus (pentru functia de procuror sef al Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie) si Irinel Paun, pentru postul de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei. (B.C.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.