colectivitatea in care muncea. in decembrie 2003 s-a casatorit cu o portugheza, pe nume, Diamantina Rodrigues Alves Ferreir, cu care a fost fericit. Dar, intr-o zi de vineri, 13 mai 2005, nenorocirea s-a abatut asupra baiatului meu.
Iata cum s-a i
colectivitatea in care muncea. in decembrie 2003 s-a casatorit cu o portugheza, pe nume, Diamantina Rodrigues Alves Ferreir, cu care a fost fericit. Dar, intr-o zi de vineri, 13 mai 2005, nenorocirea s-a abatut asupra baiatului meu. Iata cum s-a intamplat. Ducea marfa in Franta si, la intrarea in Paris, la benzinaria E.L.F. din Saint-Germaind Les Arpajd, stand pe loc, alimentandu-si masina, a fost accidentat mortal de un cetatean francez al carui nume noi nu-l cunoastem. Mentionez ca baiatul meu a fost angajat ca sofer de cursa internationala la firma Almhidna Ltd. din Portugalia, localitatea Casal de Fonte. Politia, care a facut cercetarile la fata locului, nu a anuntat-o nici pe sotia lui din Portugalia, nici pe noi, parintii din Romania. Am aflat de decesul baiatului a doua zi seara, dupa ce sotia lui il cauta in disperare la telefonul mobil si unul din politisti a raspuns si i-a spus de accident. Baiatul a fost dus la crematoriul din spitalul din Saint Germaind, unde a fost autopsiat. Sotia l-a luat dupa 9 zile si l-a dus in Portugalia, unde a fost inmormantat crestineste. Eu, ca mama, nu am putut merge la inmormantarea fiului meu, neavand posibilitatea financiara si nici sa-l aducem acasa in Romania nu am putut, macar mort sa-l avem langa noi. Cetateanul francez a fost arestat pe moment si, dupa ce si-a recunoscut greseala, sau vina, a fost lasat liber. Sotiei baiatului meu i s-a spus ca va urma un proces la care va fi si ea citata, in care se va hotari care vor fi urmarile. Dar asta nu s-a intamplat nici pana in prezent. Au trecut mai mult de patru luni si nimeni nu ne-a intrebat nici pe noi, parintii, nici pe sotia lui, daca avem vreo pretentie, ba chiar mai rau, sotia a rugat un avocat din Paris sa vada care este stadiul dosarului cu privire la accident. Avocatul i-a spus ca dosarul s-a inchis si baiatul nostru e scos vinovat pentru accident si nu va mai fi nici un proces. Mentionam ca la data de 17 august 2005 am trimis la Ambasada Romaniei din Paris un memoriu in care am prezentat situatia asa cum v-o prezint si dv. Telefonic, mi s-a spus ca se confirma cele relatate de noi, ca baiatul nu este vinovat si ca dosarul este la procuratura. De atunci, nu am primit nici o veste. Noi suntem pensionari, bolnavi, cu o pensie foarte mica, din care jumatate o dam pe medicamente. Baiatul a fost singura noastra speranta la batranete, dar am pierdut-o. Vrem sa se faca dreptate. Poate cineva ne va auzi si ne va da o mana de ajutor pentru a ne apara interesele acolo, la Paris. Acest dosar nu poate ramane inchis, vreau sa se afle adevarul - cum poate fi vinovat un tanar, care a fost ucis stand pe loc? Vina lui nu poate fi alta decat ca este un biet roman si ca parintii lui nu au posibilitatea de a angaja un avocat la Paris nici daca o sa-si vanda casa, singura avere pe care o au.
Irina Titi, comuna Sanislau Satu Mare
Despre autor:
