Ca membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, in 1953, Nicolae Ceausescu a fost de acord cu inchiderea Canalului ca nerentabil. Cand l-a redeschis, parea a fi ""uitat"" acest lucru. L-a folosit in arsenalul propagandistic, care pr

Ca membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, in 1953, Nicolae Ceausescu a fost de acord cu inchiderea Canalului ca nerentabil. Cand l-a redeschis, parea a fi ""uitat"" acest lucru. L-a folosit in arsenalul propagandistic, care preamarea ""realizarile epocii de aur"". Pe toate canalele de comunicare, televiziune, radio, presa scrisa era prezentata marea ctitorie. Din ordin venit ""de sus"", au fost scrise poezii, texte de proza si au fost compuse cantece, in care Canalul Dunare-Marea Neagra era ""personajul"" principal.

Nicolae Ceausescu a fost un conducator care a cautat sa-si legitimeze actiunile voluntariste cu argumente istorice. Chiar daca nu existau, dovezile trebuiau inventate sau reinterpretate in lumina directivelor secretarului general al partidului. Este si cazul Canalului Dunare-Marea Neagra.

RAFUIELI POST-MORTEM. Proiectul lui Nicolae Ceausescu privind constructia Canalului este strans legat de proiectul din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Chiar daca planurile din 1949 au fost regandite, proiectul demarat in 1976 s-a dorit a fi o ""dovada vie"" a superioritatii socialismului stiintific, sustinut de ""geniul Carpatilor"". Unde Dej a esuat, Ceausescu va izbandi. Seful Partidului Comunist Roman si al statului de dupa 1965 a cautat sa se distanteze fata de predecesorul lui, pe care nu o data l-a acuzat de ""erori in construirea socialismului"". Megalomania si dorinta de legitimare istorica l-au determinat pe Ceausescu sa uite de etapa 1949-1953 a proiectului Canalului Dunare-Marea Neagra si sa isi gaseasca predecesori in ""negura"" istoriei. Proiectul lui se inscria intr-o indelungata continuitate, care incepea in secolul al XIX-lea. Atunci au inceput a fi elaborate primele teorii de construire a unui canal care sa scurteze drumul Dunarii spre Marea Neagra. Pana la el nimeni nu indraznise finalizarea unui asemenea proiect grandios.

ISTORIE. In secolul al XIX-lea, teritoriul pe care este construit astazi Canalul Dunare-Marea Neagra facea parte din Imperiul Otoman. Dunarea era calea de transport cea mai uzitata intre Apusul Europei si Imperiu. Atat companiile de transport din Occident, cat si Imperiul Otoman au inceput sa fie preocupate de scurtarea drumului corabiilor in drumul spre porturile Marii Negre, inca de la 1800. Companii englezesti, franceze, austriece au elaborat planuri pentru construirea unui canal, de dimensiuni mici, dar rentabil. Concluzia pentru acea vreme, a fost aceea ca nu exista mijloacele tehnice necesare realizarii unei asemenea constructii. Ideea nu a fost insa abandonata. Planuri pentru un canal intre Dunare si Marea Neagra au fost elaborate si in prima jumatate a secolului al XX-lea, ramase tot la nivel de proiect.

3


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.