Presedintele Traian Basescu anunta, la intoarcerea din SUA, ca va demara un referendum national pe tema instituirii Parlamentului unicameral. Pentru formalitatile preliminare, seful statului a programat la consultari partidele politice parlamentar
Presedintele Traian Basescu anunta, la intoarcerea din SUA, ca va demara un referendum national pe tema instituirii Parlamentului unicameral. Pentru formalitatile preliminare, seful statului a programat la consultari partidele politice parlamentare. Partidele au raspuns pozitiv apelului, insa, cu exceptia PD, au banuit Cotrocenii de intentii perverse. Numai PRM si-a anuntat neparticiparea. "Voi incerca sa duc lucrurile catre un referendum, in acord cu partidele. Daca nu, o sa-l facem", a subliniat presedintele Basescu, pe aeroport, lasand de inteles ca va apela la toate mijloacele legale pentru a-si promova punctul de vedere din pozitia de sef al statului. Ne putem astepta, astfel, ca Traian Basescu sa-si materializeze visul - "intoarcerea la popor" - cu tema Parlamentului unicameral, ca problema de interes national. El va cere romanilor satui de bicameralismul ineficient sa-si exprime, prin referendum, dorinta de reforma. Are sanse de reusita. Si de alegeri anticipate. (O.B.)
Presedintele vrea consultare populara pentru Parlament unicameral
"Eu am convingerea ca electoratul din Romania ar dori o singura Camera, din foarte multe motive", a declarat presedintele la intoarcerea din SUA
Presedintele Traian Basescu a declarat, sambata, la intoarcerea din SUA, ca, la sfarsitul saptamanii viitoare, va invita partidele parlamentare la consultari pentru organizarea unui referendum in sensul instituirii unui Parlament unicameral. "Se pare ca s-au enervat foarte multi in Romania si pot sa ii anunt public ca voi merge pana la a declansa un referendum, sa vedem daca poporul vrea doua Camere sau o singura Camera. Si sa vedem daca cumva indraznim sa mai comentam dupa votul electoratului, o Camera sau doua. Eu am convingerea ca electoratul din Romania ar dori o singura Camera, din foarte multe motive. La sfarsitul saptamanii viitoare voi invita partidele la consultari si voi incerca sa duc lucrurile catre un referendum, in acord cu partidele. Daca nu, o sa-l facem", a spus presedintele. Referindu-se la tema Parlamentului unicameral, care a facut valva printre politicienii de la Bucuresti, Basescu a explicat ca, in vizita din SUA, a vorbit despre acest subiect cand a raspuns intrebarii unui roman din diaspora care l-a intrebat daca se poate modifica Legea fundamentala pentru ca aceasta categorie de cetateni sa poata fi reprezentata in Parlament.
Nevoia reformarii Parlamentului
"Raspunsul meu a fost ca pentru o astfel de motivatie nu putem intra in modificari de Constitutie, dar este posibil sa avem o alta abordare legata de transformarea structurii Parlamentului, adica realizarea unui parlament unicameral. Motivatia modificarii Constitutiei ar putea veni - ii explicam eu romanului care a intrebat - numai dintr-o astfel de necesitate sau decizie si nu doar pentru a introduce in Constitutie dreptul diasporei de a fi reprezentata in Parlament", a completat Basescu. El a spus ca, personal, chiar crede in nevoia reformarii Parlamentului roman, pentru cresterea eficientei acestuia. Basescu sustine ca momentul reformarii Parlamentului poate fi reprezentat de alegerile din 2008. "Toate partidele vorbesc de reformarea clasei politice, dar tocmai Parlamentul ramane nereformat. Asa cum l-am conceput acum 15 ani, cand eram singuri pe lume si incercam sa gasim drumul democratiei, asa este si acum, la capatul tranzitiei, cand ne pregatim sa intram in UE. Aici incep problemele: odata intrati in UE va trebui sa tinem cont de Parlamentul European. Romania va avea un Parlament European care ia decizii, dupa care mai trece deciziile prin doua Camere, la ea acasa", a explicat Basescu, adaugand ca procesul de legiferare devine astfel extrem de complicat, in conditiile in care Romania are nevoie de un proces legislativ rapid.
Motivatia
Seful statului sustine ca acesta este un prim motiv pentru un Parlament unicameral, respectiv faptul ca, de la 1 ianuarie 2007, pentru Romania se mai creeaza un Parlament, cel al UE. "Ar fi o cavalcada de abordari parlamentare pentru orice decizie, ceea ce mi se pare putin cam mult din punct de vedere al eficientei", a spus Basescu. Al doilea motiv pentru instituirea unui Parlament unicameral este legat, potrivit presedintelui, de realitatea guvernelor din Romania, de dupa revolutie. "Din '92 pana acum, comportamentul Parlamentului a trebuit sa fie unul de anexa a Guvernului, fara voia lui. Greutatea cu care Parlamentul a legiferat a creat posibilitatea guvernelor de pana acum sa emita un numar impresionant de ordonante de urgenta, ceea ce a slabit credibilitatea Parlamentului, de garant al democratiei si a facut ca guvernele sa lucreze mult prea mult fara Parlament", a spus Basescu. Un al treilea motiv pentru existenta unui Parlament unicameral consta in necesitatea de a cheltui mai putin decat se cheltuieste acum pentru un Parlament bicameral. (O.B.)
Referendumul deschide calea anticipatelor
Pentru a initia un referendum national pe tema instituirii Parlamentului unicameral, presedintele Romaniei are la indemana doua cai. Prima ar fi revizuirea Constitutiei. A doua, chemarea electoratului la urne pentru "probleme de interes national". Sa intram in substratul fiecarei variante.
Revizuirea Constitutiei. Legea fundamentala prevede (art. 146-147) ca presedintele poate initia acest proces la propunerea Guvernului. In acest caz, propunerea ajunge la mana Parlamentului. Iar pentru adoptarea proiectului este necesara o majoritate "de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere", potrivit Constitutiei. In plus, aceeasi Lege stipuleaza: "daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor". In aceste conditii, sansele revolutionarii sistemului parlamentar prin instituirea unicameralismului gandit de Basescu sunt foarte reduse. Este greu de imaginat ca actualii parlamentari ar renunta la bicameralismul "caldut", instituit in urma cu 14 ani, pentru a vota o formula restransa, de unic corp legislativ in care ei ar putea sa nu isi mai gaseasca locul. In plus, reformarea Parlamentului prin revizuirea Constitutiei ar duce automat la dizolvarea actualei structuri si la alegeri anticipate.
Varianta probabila
Se pare ca, in momentul in care Traian Basescu a promis in mod ferm referendum pentru Parlament unicameral, el s-a gandit la a doua cale, cea deschisa de "interesul national". Potrivit articolului 90 din Constitutie, "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national". Legea referendumului (3/2000) prevede, in acest caz, ca problemele care se supun referendumului si data desfasurarii acestuia se stabilesc de seful statului, prin decret. Mai ramane doar ca Parlamentul sa parafeze, cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor, printr-o hotarare, propunerea presedintelui. Si in Legea 3/2000 se precizeaza ca probleme de interes national sunt inclusiv cele care tin de reforma.
Fostul presedinte al Curtii Constitutionale, Lucian Mihai, si Corneliu Turianu, profesor in stiinte juridice, considera posibila actiunea presedintelui pe aceasta cale. "Parlamentul trebuie sa fie sesizat numai spre a-si exprima opinia, dar continutul opiniei Parlamentului nu il poate opri pe presedintele Romaniei ca, daca doreste, sa continue desfasurarea procedurii referendumului.(...) Problema parlamentului bicameral sau a parlamentului unicameral cred ca se inscrie in categoria problemelor de interes national, asupra carora presedintele Romaniei poate sa consulte poporul prin referendum, pentru ca este vorba de o problema referitoare la reforma", sustine Lucian Mihai, citat de Rador. La randul sau, Corneliu Turianu ne-a explicat ca "Parlamentul este o problema de interes national", iar in cazul in care poporul suveran transeaza prin referendum soarta acestuia, parlamentarii sunt obligati sa actioneze in consecinta, adica sa procedeze la revizuirea Constitutiei pentru a o modifica in acord cu vointa romanilor. Plecand de la premisa ca un eventual referendum pe tema Parlamentului unicameral are mari sanse de a fi validat (conditiile sunt ca mai mult de jumatate din electorat sa se prezinte la vot, iar majoritatea sa fie de acord cu propunerea), putem anticipa ca, in conditiile in care majoritatea electoratului pledeaza pentru comprimarea Legislativului, vom asista la o reformare "din mers", la capatul careia ne asteapta alegerile anticipate. (Ovidiu BANCHES)
88% dintre telespectatorii Realitatii TV vor o singura Camera
Postul de televiziune "Realitatea TV" a realizat ieri, de-a lungul intregii zile, un mini-referendum care a testat perceptia telespectatorilor in legatura cu ideea instaurarii parlamentului unicameral. Astfel, pana la ora 18.00, 88% dintre cei care au raspuns intrebarii puse de Realitatea TV s-au declarat in favoarea Parlamentului unicameral, in timp ce 12% s-au pronuntat pentru pastrarea sistemului bicameral in cadrul Legislativului. (D.I.)
Sistemele bicamerale europene
Statele mari europene au sisteme legislative bicamerale, insa unul din corpurile legiuitoare are preponderenta asupra celuilalt evitandu-se astfel posibilitatea realizarii unui blocaj legislativ. In general camera mai slaba are rol de reprezentare a diferitelor regiuni din respectiva tara.
Germania
In Germania functioneaza un sistem parlamentar bicameral alcatuit din Bundestag (Dieta Federala, camera inferioara, aleasa prin vot popular, 672 de membri) si Bundesrat (Consiliul Federal, camera superioara, ai carei membri sunt numiti din randul membrilor guvernelor de land, in functie de populatia fiecarui land - 65 de membri). Ambele camere pot initia legi, majoritatea legilor trebuie sa fie aprobate de ambele camere, Legislatia privind acordurile internationale nu are nevoie de aprobarea Bundesrat. In practica, Guvernul federal introduce majoritatea legilor care sunt initial analizate de Bundesrat care le trece mai departe catre Bundestag. Initiativele legislative ale Bundestagului trebuie aprobate de Bundesrat.
Spania
Corpul legislativ spaniol poarta denumirea de Cortes si este alcatuit din camera inferioara - Camera Deputatilor - si o camera superioara - Senatul. Camera Deputatilor are 350 de membri alesi prin vot pe liste; Senatul are 208 membri alesi prin vot uninominal si 49 de reprezentanti ai regiunilor. Ambele camere pot initia legi, insa Camera Deputatilor poate prevala asupra Senatului in caz de dezacord.
Polonia
Sistemul parlamentar polonez este bicameral, alcatuit din Seim (460 de membri alesi pe liste) si Senat (100 de membri care reprezeinta districtele administrative). Seimul este corpul legislativ cu cele mai largi atributii: initiaza si adopta legi, aproba bugetul guvernamental - in cazul in care Senatul respinge bugetul acesta poate fi totusi aprobat cu o majoritate absoluta a Seimului.
Rusia
Rusia are un sistem parlamentar bicameral format din Duma de Stat (450 de membri alesi) si Consiliul Federal (178 de membri - format din sefii Consiliilor Legislative locale si guvernatorii celor 89 de regiuni). In cadrul procesului legislativ Duma are mai multa putere decat Consiliul Federal. Consiliul Federal nu poate propune o initiativa legislativa fara aprobarea Dumei. Amendamentele sau vetoul Consiliului Federal pot fi ignorate cu o majoritate de doua treimi in cadrul Dumei care detine astfel puterea legislativa - Consiliul Federal jucand rolul unei camere consultative.
Italia
Conform Constitutiei elaborate in 1948, Italia are un sistem parlamentar bicameral. Legislativul de la Roma este compus din Camera Deputatilor (Camera dei deputati) si Senat (Senato) - Camera superioara a Parlamentului, care detine puteri legislative mai mari.) Membrii Camerei Deputatilor - 630, sunt alesi prin sufragiu universal si direct, iar senatorii, alesi tot prin acelasi sistem, sunt in numar de 315. Activitatea legislativa se desfasoara in mod colectiv de cele doua Camere, iar fiecare proiect de lege are nevoie de voturile majoritatii pentru a putea fi aprobat. Rolul Senatului, in cadrul procedurii legislative, este identic celui al Camerei Deputatilor, intrucat orice propunere legislativa devine lege daca este aprobata de ambele Camere. Totusi, Camera superioara a Parlamentului poate acorda sau revoca votul de incredere guvernului. In plus, Senatul detine puteri sporite de control in diverse domenii.
Franta
Potrivit articolului 24 al Constitutiei franceze, Parlamentul francez este format din doua camere - Adunarea Nationala (577 de deputati, alesi prin vot universal direct, printr-un sistem combinat de vot uninominal si lista, pe o durata de 5 ani) si Senatul (331 de senatori -urmeaza sa ajunga 346 in 2010 - alesi prin vot universal indirect, de catre un colegiu electoral, pe o durata de 6 ani) - care exercita, in pricipiu, aceleasi atributii. Procesul legislativ trebuie sa se desfasoare simetric: proiectele de lege sunt dezbatute, amendate si votate de una dintre Camere, la alegerea Guvernului, dupa care sunt inaintate celeilalte Camere, unde sunt supuse acelorasi proceduri. In cazul propunerilor de lege, acestea sunt dezbatute, amendate si votate de Camera care le-a initiat, apoi inaintate celeilalte camere. In cazul in care legea respectiva nu este adoptata in aceeasi forma de catre ambele Camere, proiectul este supus spre dezbatere unei comisii mixte, formate din reprezentati ai Adunarii Generale si ai Senatului, in proportii egale. In cazul unui dezacord asupra unei legi, decizia de adoptare sau de respingere a legii revine in exclusivitate Adunarii Nationale.
Marea Britanie
Parlamentul bicameral al Marii Britanii este format din Camera Comunelor (inferioara) si Camera Lorzilor (superioara), ambele dispunand de initiativa legislativa (cu toate acestea, majoritatea legilor este propusa de Camera Comunelor). Prerogativele Camerei Comunelor (646 membri, alesi prin circumscriptii electorale, pe o perioada de 5 ani) le depasesc pe cele ale Camerei Lorzilor (in 1911, puterea Camerei Lorzilor de a respinge unele propuneri legislative a fost diminuata la cea de a amana, in cel mai bun caz, adoptarea lor). (A.M.L., G.D., L.P.)
Partidele se codesc
Numai PD saluta neconditionat
Mircea PAUN - ZIUA Foto Declaratiile presedintelui Basescu pe tema referendumului pentru un parlament unicameral starnesc neliniste in randul partidelor politice cu reprezentare in Legislativ. Mai putin in PD, formatiune care l-a dat tarii pe actualul sef al statului si care obisnuieste sa aplaude toate initiativele venite dinspre Cotroceni. Astfel, liderul PD Emil Boc afirma ca democratii vor raspunde pozitiv invitatiei presedintelui, amintind ca PD a sustinut aceste idei si in perioada in care se afla in opozitie, iar seful lor era Traian Basescu. Boc si-a exprimat convingerea ca o discutie pe tema lansata de presedinte va avea loc si in cadrul Aliantei PNL-PD si al Coalitiei aflate la guvernare.
Liberalii analizeaza
La randul lor, liberalii promit ca vor analiza, la nivelul conducerii partidului, problemele ridicate de Basescu in aceste zile. "Vom participa la intalnirea cu seful statului, iar saptamana viitoare, Biroul Permanent Central (BPC) va decide in privinta organizarii unui referendum pe tema Parlamentului unicameral", a spus, potrivit Mediafax, purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu. Se pare ca majoritatea membrilor BPC sprijina pozitia publica a lui Tariceanu, care a spus ca nu este de acord cu Parlamentul unicameral. Astfel, mandatul cu care se vor duce liberalii la discutia cu presedintele va fi, cel mai probabil, unul de respingere a organizarii referendumului propus de Basescu.
UDMR participa, dar nu se baga
Mircea PAUN - ZIUA Foto Si liderul UDMR, Marko Bela mentioneaza ca Uniunea va participa la intalnirea cu presedintele Traian Basescu, insa se pronunta mai degraba pentru imbunatatirea actualului sistem bicameral, decat pentru formarea unei singure Camere a Parlamentului. Marko Bela sustine ca discutiile pentru formarea unui sistem parlamentar unicameral ar fi trebuit initiate in urma cu doi ani, cand s-a modificat Constitutia. "Dupa o experienta de 15 ani de democratie, nu ar trebui sa ne gandim acum la modificarea Parlamentului", spune liderul UDMR.
PSD are suspiciuni
PSD saluta cu retinere invitatia sefului statului. "Exista o suspiciune pe care o avem cu totii, ca agenda reala a presedintelui Basescu este acapararea de mai multa putere pentru sine si pentru institutia prezidentiala, in detrimentul altor puteri ale statului. In continuare, stim, si presedintele nu face nici un secret din acest lucru, ca doreste in continuare alegeri anticipate. Si exista o suspiciune, iarasi legitima, ca presedintele ar dori sa provoace un referendum care sa ii permita sa intre intr-o eventuala campanie electorala, in conditiile in care Constitutia ii interzice. Ideea unei consultari cu partidele politice pe teme de interes referitoare la reforma clasei politice si la agenda reala a Romaniei, inclusiv agenda europeana, reprezinta un pas pozitiv, pe care noi il salutam", a declarat liderul PSD, Mircea Geoana, conform Rador.
PRM refuza
Mircea PAUN - ZIUA Foto Numai PRM anunta ca nu va participa la consultarile de la Cotroceni. Presedintele acestui partid, Corneliu Vadim Tudor, "refuza aceasta mascarada de-a dialogul politic". "Nu vrem sa fim partasi la greselile din ce in ce mai grave pe care le face Traian Basescu, un presedinte din ce in ce mai izolat pe plan intern si international", a spus Vadim, potrivit Mediafax. Liderul PRM considera drept "inadmisibil", ca, la mai putin de doi ani de la modificarea Constitutiei, sa incerce cineva sa modifice Legea fundamentala a statului, in capitolele ei fundamentale. "Traian Basescu s-a antepronuntat cu privire la necesitatea unui Parlament unicameral, asa ca este inutila o intalnire pe aceasta tema. Ce sa facem acolo? Sa venim cu ideile noastre si sa plecam cu ideile lui? Asa ceva nu se va intampla", a spus liderul PRM. (O.B.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.