Ministrul Apararii Nationale Teodor Atanasiu este decis sa restructureze din temelie institutia pe care o conduce, chiar cu riscul de a intra in conflict cu militarii din conducerea armatei. Dupa mai multe incercari nereusite de a-si impune punctul d
Ministrul Apararii Nationale Teodor Atanasiu este decis sa restructureze din temelie institutia pe care o conduce, chiar cu riscul de a intra in conflict cu militarii din conducerea armatei. Dupa mai multe incercari nereusite de a-si impune punctul de vedere in privinta sistemului de organizare si subordonare in cadrul Statului Major General si al Ministerului Apararii Nationale (MApN), Atanasiu a trimis saptamana trecuta pentru avizare la Consiliul Suprem de Aparare a Tari un proiect de lege privind organizarea si functionarea MApN. Prin noua forma organizatorica propusa, ministrul Apararii doreste "eliminarea paralelismelor si suprapunerilor existente si accentuarea controlului democratic civil asupra armatei". De asemenea, daca acest proiect se va aproba in actuala forma se va reduce aparatul central al MApN prin transferul unui numar de functii militare catre structurile operative ale armatei.
Cele mai importante prevederi ale acestei initiative legislative sunt insa cele care fac referire la infiintarea fortelor speciale si folosirea acestora pentru executarea unor misiuni in afara teritoriului national, posibilitatatea ca seful Directiei Generale de Informatii a Apararii (unul din cele mai importante servicii de informatii ale Romaniei) sa fie condus de un civil si faptul ca DGIA si-ar putea infiinta propriile structuri combatante.
O alta prevedere din acest proiect de lege confera MApN acces la orice informatie sau document. "Ministerul Apararii Nationale are dreptul, numai in indeplinirea atributiilor sale, sa solicite si sa obtina in conditiile legii, de la autoritatile administratiei publice centrale si locale, de la agentii economici si de la orice alte persoane juridice sau persoane fizice informatii, date ori documente", se mentioneaza in proiect.
Va prezentam in continuare cele mai importante pasaje din proiectul de lege privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale
Generalul Badalan ramane pe pozitii
Seful Statului Major General este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata, numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la 6 luni. Seful Statului Major General este numit dintre sefii categoriilor de forte ale armatei, conform unui ciclu de succedare compus din patru mandate, doua revenind celor proveniti din fortele terestre, iar celelalte celor proveniti din fortele aeriene si, respectiv navale. In aceasta situatie, generalul Eugen Badalan ramane seful SMG pana in toamna anului 2007 cu posibilitatea de a mai fi mentinut pana in primavara anului 2008.
Potrivit proiectului, Statul Major General asigura conducerea, organizarea, planificarea si operationalizarea fortelor, ridicarea graduala a capacitatii de lupta si mobilizarea armatei, conducerea operatiilor intrunite, antrenarea comandamentelor si trupelor, pregatirea de baza si de specialitate a personalului militar in activitate si in rezerva, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea in domeniul militar, implementarea sistemului comanda, control, comunicatii, computere, informatii, informatica, supraveghere, recunoastere, logistica de consum si infrastructura, desfasurarea relatiilor militare internationale, asistenta religioasa in Ministerul Apararii Nationale si incheierea intelegerilor tehnice cu armatele altor state, promoveaza valorile specifice culturii militare si de educatie civica. Statul Major General pregateste si conduce structurile militare care participa la misiuni militare in afara teritoriului statului national. La nivelul Statului Major General se constituie Comitetul Sefilor statelor majore, cu rol consultativ. Organizarea si functionarea acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului Apararii Nationale.
DGIA isi infiinteaza structuri combatante
Documentul prevede ca Directia Generala de Informatii a Apararii asigura obtinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea si valorificarea informatiilor si datelor referitoare la factorii de risc si de amenintare externi si interni, militari si non militari, care pot afecta securitatea nationala, precum si cooperarea cu serviciile de informatii ale altor state, precum si ale organizatiilor internationale la care Romania este parte si asigura securitatea informatiilor clasificate nationale si NATO. Personalul Directiei Generale de Informatii a Apararii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a securitatii nationale in domeniul militar. Pentru culegerea de informatii in teatrele de operatii si pentru lupta impotriva terorismului Directia Generala de Informatii a Apararii poate avea in subordine structuri combatante. Directia Generala de Informatii a Apararii este condusa de un director general, militar sau civil. Directorul general are rang de secretar de stat si este numit de catre ministrul Apararii Nationale, cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Din cauza acestei prevederi, ministrul Atanasiu s-a lovit de reticenta militarilor cu putere de decizie din MApN care nu privesc cu ochi buni posibilitatea ca in fruntea DGIA sa vina un civil. Argumentul suprem este acela al posibilitatii controlului politic asupra serviciului de informatii al Armatei. In momentul de fata, lucrurile nu sunt batute in cuie, cu atat mai mult cu cat Traian Basescu nu agreeaza posibilitatea ca in fruntea DGIA sa ajunga un civil numit pe baza algoritmului politic. Oricum, lucrurile se vor transa la Palatul Cotroceni, mai ales ca generalul locotenent Gheorghe Rotaru, seful DGIA, va trece in rezerva pana la sfarsitul acestui an, indeplinind conditiile de pensionare. In functie de jocurile de culise si nu in ultimul rand de ce decizie va lua seful statului, la conducerea DGIA ar putea veni generalul locotenent Sergiu Medar, actualul sef al Directiei Informatii Militare sau Vasile Paun, imputernicit la comanda Directiei Siguranta Militara. In toate tarile membre NATO, serviciul militar de informatii este condus doar de militari.
Structuri in subordinea ministrului Apararii
Structurile centrale ale Ministerului Apararii Nationale, subordonate direct ministrului Apararii Nationale sunt: Departamentul pentru Politica de Aparare si Planificare, Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul si Informare Publica, Departamentul pentru Armamente, Statul Major General, Secretariatul General, Directia Generala de Informatii a Apararii, Directia Management Resurse Umane, Directia Financiar-Contabila, Corpul de Control si Inspectie, Directia Audit Intern si Directia Medicala.
Directia Instantelor Militare, Sectia Parchetelor Militare si Sectia Combaterea Infractiunilor de Coruptie Savarsite de Militari se subordoneaza ministrului Apararii Nationale numai in ceea ce priveste aspectele stabilite prin ordin comun al ministrului Apararii Nationale, presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.
Pentru indeplinirea misiunilor ce revin Ministerului Apararii Nationale, prin hotarare a Guvernului, se pot infiinta si organiza, in conditiile legii, structuri ale acestuia care isi desfasoara activitatea in strainatate. Pentru aceasta, Ministerul Apararii Nationale va fi autorizat sa achizitioneze bunuri si imobile in tarile in care aceste structuri isi desfasoara activitatea.
Structura de forte a armatei
Structura de forte a armatei cuprinde urmatoarele categorii de forte - Fortele Terestre, Fortele Aeriene si Fortele Navale, precum si alte forte. Fortele terestre sunt formate din: Statul Major al Fortelor Terestre, comandamente operationale de nivel operativ si tactic, structuri luptatoare, structuri de sprijin de lupta, structuri logistice, structuri pentru operatii speciale, unitati de instructie, institutii militare de invatamant si alte structuri.
Potrivit destinatiei si nivelului de operationalizare, fortele armatei sunt organizate in forte dislocabile si forte de generare si regenerare. Fortele dislocabile sunt destinate indeplinirii intregii game de misiuni, conform angajamentelor internationale in domeniul securitatii si apararii la care Romania este parte si cuprind forte luptatoare, de sprijin, de suport logistic si pentru operatii speciale, structurate modular, cu disponibilitati actionale si de transport in orice teatru de actiuni militare, capabile sa se autosustina si sa-si asigure protectia, compatibile cu armatele statelor aliate. Fortele dislocabile sunt formate din comandamente, mari unitati si unitati cu un nivel de incadrare de cel putin 90 la suta la personal si 100 la suta la tehnica de lupta, fata de necesarul de razboi.
Forte pentru operatii speciale
Documentul mai prevede ca "fortele de generare si regenerare sunt destinate sprijinului fortelor dislocabile si indeplinirii unor misiuni pe teritoriul statului national si in apropierea acestuia si cuprind structuri luptatoare, de sprijin de lupta si suport logistic, precum si structuri de invatamant militar si instructie din toate categoriile de forte ale armatei.
Fortele de generare si regenerare sunt formate din comandamente, mari unitati si unitati din toate categoriile de forte ale armatei, cu un nivel de incadrare cu personal, in timp de pace, intre 40% si 70% iar la tehnica de lupta de cel putin 80%, fata de necesarul de razboi."
Proiectul de lege defineste si structurile de forte, potrivit misiunilor. Noutatea consta in mentionarea unei noi categorii, cea a Fortelor Speciale. Iata ce prevede documentul :
"Forte pentru operatii speciale constituie componenta specializata, de interventie rapida, cu elemente componente din toate categoriile de forte ale armatei, instruita si dotata pentru executarea misiunilor specifice de cercetare speciala, actiune directa si asistenta militara pe teritoriul statului roman sau in alte teatre de operatii impreuna cu fortele speciale ale coalitiilor si aliantelor la care Romania este parte, potrivit legii". Acest pasaj din proiect este o premiera pentru Armata Romaniei deoarece ofera cadrul juridic pentru a permite fortelor speciale sa execute misiuni in afara teritoriului national si confirma intentiile presedintelui Basescu de a avea un rol activ in lupta impotriva terorismului.
Ramane de vazut daca in momentul in care aceasta lege va fi aprobata de Parlament va mai contine toate aceste prevederi sau unele din ele vor fi modificate sau vor disparea pur si simplu.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.