Ziarul ZIUA prezinta ultima parte a studiului realizat de reprezentantii Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatii (CRJI) - Stefan Candea si Sorin Ozon - in care este analizata activitatea celor mai importanti proprietari si directori de in
Ziarul ZIUA prezinta ultima parte a studiului realizat de reprezentantii Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatii (CRJI) - Stefan Candea si Sorin Ozon - in care este analizata activitatea celor mai importanti proprietari si directori de institutii media nationale. Prima si a doua parte a materialului, prezentate in ziarul nostru de joi si vineri sub titlul "Dinozaurii", i-a avut in centrul atentiei pe Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Petre Mihai Bacanu, Sorin Rosca Stanescu, Adrian Sarbu, Horia Alexandrescu, Dumitru Tinu, Ovidiu Ioanitoaia, Mihai Tatulici, Dan Voiculescu, Corneliu Vadim Tudor si Neagu Udroiu. Chiar daca ZIUA nu publica in general atacuri la adresa jurnalistilor, avand in vedere ca in cazul de fata este vorba de un material amplu, facem o exceptie de la regula si publicam analiza CRJI integral, spre dezbatere publica. Mentionam ca ziarul ZIUA nu este de acord cu multe dintre afirmatiile cuprinse in acest studiu. (D.I.)
Presa si afacerile conexe
Cristian Tudor Popescu pune lucrurile in ordine de la inceput: el considera ca presa si afacerile nu pot fi amestecate si ca el nu a avut niciodata o firma. El este doar ziarist si atat.
Tatulici este de parere ca afacerile care nu au nici o legatura cu presa nu se pot amesteca. Interesant concept de la cineva care l-a acceptat ca partener de afaceri pe Sorin Ovidiu Vantu.
Rosca este un pic ambiguu: "de obicei actionarii in presa au si alte afaceri. Important e sa nu le amesteci prea tare". Este o pozitie de inteles, deoarece afacerile conexe ale lui Rosca provin din cele mai diverse zone comerciale.
Bacanu este transant: "Afacerile nu se pot amesteca cu presa. Din experienta noastra trebuie sa ai afaceri inrudite, nu e bine sa te bagi in alte afaceri."
Horia Alexandrescu ocoleste un raspuns direct, descriind o stare de fapt: "la inceput s-a plecat din presa spre alte afaceri. Acum e tocmai invers, oameni de afaceri vin sa investeasca in presa."
Cristoiu nuanteaza legatura intre afaceri si presa: "presa se poate amesteca cu alte afaceri, doar daca acestea nu sunt sprijinite de catre presa."
Desi vedete ale trustului sau isi contrazic in practica patronul, Dan Voiculescu este de parere ca "nu e bine ca directorul unui cotidian sa fie om politic sau sa aiba alte afaceri. Partea executiva din presa nu trebuie amestecata cu alte afaceri."
Vadim conchide: "Presa nu se poate amesteca cu alte afaceri, poate numai cu santajul."
Presa - statut special?
Rosca este de parere ca "presa este o afacere ca oricare alta, iar ziarele care merg prost sunt instrumente de atac sau instrumente politice". De aceeasi parere sunt Cristoiu si Ioanitoaia.
Ca de obicei, Horia Alexandrescu da un raspuns invaluit: "presa e o afacere mai putin profitabila si mai problematica. Dar ca angajat, daca nu-ti convine pleci."
La acest capitol, Bacanu are o viziune mai aparte asupra intreprinderii de presa: "Eu cred ca presa este o afacere speciala, iar patronul trebuie sa se adapteze la politica ziarului, care este facuta de catre redactori."
Directorul editorial se ocupa si de publicitate
Desi a fost o practica indelung practicata si acceptata, aducatoare de imense venituri mai ales pana la sfarsitul lui 2003, majoritatea celor intervievati sunt impotriva acestui sistem. Tatulici considera ca "deontologic, functiile de manager editorial si economic pot fi cumulate." Singura problema pe care o identifica cel care a infiintat Clubul Roman de Presa este una practica: "daca acelasi om se ocupa in paralel de ambele domenii, sunt slabe sperante de reusita." Si totusi, Tatulici revine si nuanteaza: "s-a vazut ca nu se prea poate amesteca vanzarea de publicitate cu conducerea editoriala, din cauza ca este un sistem dubios, iar relatiile cu jurnalistii sunt dubioase. Iar clasa politica nu avea nici un interes sa schimbe ceva."
Cristoiu este hotarat, iar Ioanitoaia confirma: "nu poti fi si director si manager si patron. Nu mai ai libertate ca jurnalist".
Pentru Rosca, functiile se amesteca: "eu coordonez totul, dar nu ma implic direct."
Horia Alexandrescu nu vede nici o problema deontologica in a amesteca cele doua activitati. Singurul obstacol: "pierzi 70% din timp cu probleme manageriale".
Si Cristian Tudor Popescu crede ca se poate comasa functia de director editorial cu cea de management economic: "De ce sa nu se poata? Este normal ca redactia sa aiba un reprezentant in Consiliul de Administratie. De ce sa vina cineva din afara sa ne spuna ce sa facem cu banii castigati de noi? Doar in trusturile mari care pe langa presa mai desfasoara si alte afaceri, cum sunt in Occident, este normal ca partea de management economic sa fie diferita."
Efectele publicitatii de stat
Publicitatea de stat a intretinut un sistem media faramitat, cu o puzderie de aparitii editoriale aproape fara cititori si fara impact. Sunt foarte putine titluri cu acoperire nationala care vand peste 100 de mii de exemplare, raportat la o populatie de 22 de milioane. Presa aceasta divizata este lipsita de putere si dependenta de Guvern, fapt care se observa in perioadele unor drastice schimbari politice, care afecteaza direct chiar si cele mai puternice institutii media. Pare a fi un obiectiv premeditat al fostului regim, dupa parerea lui Ion Cristoiu, care acuza: "Regimul PSD a facut un lucru foarte grav, a scos presa din economia de piata. Directorii de ziare au devenit fara griji fata de tiraj, au uitat publicul tinta. Daca nu tii cont de cititori incepi sa minti, sa faci jocuri". Cristoiu este de parere ca presa pana in acest moment "este subventionata ori de catre stat, ori de catre carnatari, adica oameni care nu intentioneaza sa faca afaceri de presa". Din aceste motive Cristoiu nu mai are incredere in investitorul roman, banuindu-l ca nu urmareste decat sa santajeze. Cristoiu adauga despre publicatiile cu tiraj foarte mic: "puzderia de publicatii cu tiraj mic innebuneste cititorul. In plus rezulta forta de munca foarte slaba, cu salarii mari. Din cauza slabei pregatiri a jurnalistilor, la cititor ajung informatiile pe care le vrea Puterea."
Ioanitoaia declara ca sunt prea multe ziare care traiesc dubios, ascund interese economice si inghit sute de mii de dolari.
Bacanu identifica si problema: "nu a functionat Fiscul, daca ar fi functionat ar fi fost liniste si ordine. Exista grupuri de interese - politice care sustin artificial presa. Eu nu am incredere in imperiile astea care se creeaza, care sunt subventionate. Pe piata romaneasca sunt prea multe televiziuni si ziare."
Voiculescu este de parere ca publicitatea de stat a corupt presa, iar Horia Alexandrescu adauga: "in ultimii ani, agentiile de publicitate au controlat presa."
Cristian Tudor Popescu declara ca Adevarul a beneficiat de multa publicitate de la stat, dar niciodata acest lucru nu a influentat politica editoriala. Si chiar daca ar fi dorit, nu putea sa renunte la publicitatea de stat pentru ca l-ar fi tras la raspundere patronatul. "Partea trista este ca stiu cazuri de la ziare cu pretentii care au santajat pentru a obtine publicitate de stat. Noi am adus publicitate de stat in conditii de onestitate profesionala", a adaugat Popescu.
Ce au dat breslei jurnalistilor
Ca dinozaurii media au tras foloase de pe urma jurnalistilor din Romania este foarte clar. Ce au dat ei inapoi breslei? Tatulici considera ca el a format oameni: "la Pro am adus 150 de jurnalisti si unii au devenit vedete. Totusi, piata media a evoluat prost, facultatile de jurnalism produc sub orice critica. Suma greselilor in produsele jurnalistice bate orice imaginatie."
Ioanitoaia este de parere ca ar trebui o scoala de presa. "Dar nu cred in diplome pentru jurnalisti. Eu am format o echipa cu care am ridicat doua ziare de la zero si mare parte din echipa este inca alaturi de mine dupa 14 ani."
Voiculescu este un patron de jurnalisti nefericit: "am specializat la locul de munca, dar, desi avem 2000 de angajati, nu avem inca specialisti." Voiculescu nu considera ca institutiile media ar trebui sa se implice si in centre de formare jurnalistica.
Horia Alexandrescu rezuma formarea jurnalistica la mancare: "am dat la sute de jurnalisti sa manance. In Romania este criza de ziaristi, mai mult sunt grefieri cu reportofoane."
Si Adevarul este considerat o reala scoala de presa, in opinia lui Cristian Tudor Popescu. "Este unul dintre lucrurile care ma justifica existential. Este o mare fericire pentru mine faptul ca nu exista in toata tara o asemenea concentrare de ziaristi buni cum este la Adevarul."
Pro sau contra sindicat
Cand vine vorba de un sindicat al jurnalistilor, majoritatea patronilor stramba din nas. Nimeni nu vrea ca orele suplimentare sa fie contabilizate, sau concediile sa fie acordate chiar in fiecare an. Si nici ca jurnalistii sa poata refuza diversele comenzi editoriale.
Rosca, desi membru al CRP, declara: "sunt pentru un sindicat puternic, celorlalti patroni le este frica insa". Bacanu intareste ideea: "e nevoie de un sindicat puternic al jurnalistilor." Si totusi, desi sprijina ideea unui sindicat, Bacanu merge in paralel si pe mana CRP, pe care il vede functional.
Ca orice patron, Voiculescu nu iubeste sindicatele: "ideea de sindicate nu-mi suna bine, dar nici nu am nimic impotriva celor care intra in sindicat." Ceea ce nu se poate spune despre Nistorescu, care a declarat public in urma cu 3 ani: "daca cineva de la mine din ziar se inscrie in sindicat, il dau afara a doua zi!"
Conform jurnalistilor din cadrul trustului Pro, reiese ca nici Adrian Sarbu nu indrageste ideea de sindicat al ziaristilor, ba chiar incearca sa-i faca pe angajati sa bage bine la cap acest lucru.
Cristoiu este clar pentru o Lege a Presei, in timp ce Bacanu rasufla usurat ca s-a batut cu succes impotriva a 20 de tentative de a se impune o Lege a Presei.
Cristian Tudor Popescu sustine categoric: "se simte nevoia unui sindicat puternic pentru ca au aparut constrangeri patronale dure asupra jurnalistilor. Dar aici e o problema cu Clubul Roman de Presa care reprezinta toate cele trei categorii intr-o organizatie: editorii, jurnalistii si patronii. In afara de Club trebuie sa mai existe un sindicat puternic care nu exista."
Poligon de incercari
Evolutia presei din Romania nu este vazuta la fel de catre cei 12, dar majoritatea recunosc faptul ca in multe cazuri, ziarul ca spatiu s-a transformat intr-un camp de lupta, iar ziaristul intr-o unealta. Este vorba de o epoca a dosarelor servite care stau in spatele marilor dezvaluiri. Tatulici considera ca presa din ultimii 15 ani a fost un "poligon de incercari" si a cuprins "toate tipurile de abateri". Voiculescu avertizeaza ca presa este inca in stadiul de unealta de manipulare: "sper intr-o etapa in care presa sa fie sursa de informatii si de castig."
Rosca sustine ca presa a fost mai buna decat Romania, dar tot bolnava a ramas: "nu este o presa prea curata, avertizeaza Nasul, iar lucrurile grave se intampla mai ales in presa locala." Concluzia este totusi optimista si vine tot din partea lui Rosca: "Cel mai semnificativ e ca presa in ansamblu e libera prin diversitate si ca a fost prima institutie care a intrat in economia de piata."
Cartelul Presei
Exact faptul ca presa este considerata libera in ansamblul ei este cel mai periculos concept la ora actuala, care a permis atat abuzuri si cenzura, cat si aparitia de-a lungul timpului a nenumarate subiecte tabu. Diversitatea presei am ilustrat-o in randurile de mai sus. Este totusi o diversitate dubioasa, este ceea ce ii leaga pe cei din CRP, Club care de fapt legitimeaza din '98 grupul dinozaurilor media. Efectul pe care l-a avut CRP printre jurnalisti este egal cu efectul produs de FSN (si urmasele lui) in politica. Membrii acestui cartel de proprietari media au fost foarte uniti, desi sunt tot atat de diferiti. Mult timp a functionat o intelegere tacita intre proprietarii din CRP, si anume ca jurnalistii care pleaca prin demisie de la un patron din CRP, sa nu fie angajati de nici unul dintre ceilalti patroni. Cornel Nistorescu, unul dintre membri CRP pana in toamna anului trecut, declara despre organizatia in care a activat fara probleme, mai multi ani profitabili: "Clubul, initiat ca o organizatie a proprietarilor de media, mai apoi a fost tras discret pe calapodul unei organizatii profesionale." Cu ocazia altei aparitii, Nistorescu declara: "Unul din motivele plecarii mele din Clubul Roman de Presa: de ce sa stau acolo cu niste oameni care acceptau sa primeasca bani de la stat?". Si nu numai, dar in schimbul acestor bani, ziarele si televiziunile respective sunt acuzate de fostul membru CRP ca "traiesc cu puterea intr-o simbioza perfecta si joaca impreuna un spectaculos carnaval al libertatii de exprimare!"
Cat timp au fost un grup compact, patronii, directorii si putinii gazetari din CRP si-au adjudecat rolul de moralizatori nationali si formatori de opinie, monopolizand dezbaterile televizate.
Gazetarii negustori
Practic, dinozaurii media se creioneaza ca un grup aparte tocmai prin detaliile legate de viziunea lor asupra presei, din felul in care s-au comportat cu jurnalistii angajati, din istoria personala ascunsa sau inventata, din parteneriatele si afacerile dubioase pe care le-au initiat in ultimii ani. Fostii gazetari comunisti s-au transformat in oameni de afaceri, dar felul in care si-au condus afacerile la umbra activitatii de jurnalisti integri ii califica cel mult pentru apelativul de negustori.
Promotorii autocenzurii
Prin afacerile pe care le-au facut, dinozaurii media au actionat exact ca oamenii politici si de afaceri pe care ii stigmatizeaza in presa. In cele mai multe cazuri si-au folosit firmele de publicitate pentru a vamui reclama intrata in ziar, indiferent de proprietarul ziarului. Pentru a obtine publicitatea nu s-au dat in laturi de la trafic de influenta. Insa reteaua de interese a fiecaruia in parte a dus in scurt timp la cenzura interna si la aparitia subiectelor tabu. Ziaristii angajati au deprins rapid autocenzura, ceea ce le-a distrus reflexele. Majoritatea jurnalistilor nu au exercitiul investigatiilor si al documentarii critice si obiective. Dinozaurii media nu au dat nimic breslei care le-a adus atat de mult profit. Practic, ei au fost o frana in dezvoltarea sociala. In plus, in cea mai grea perioada prin care a trecut media, 2000 - 2004, dinozaurii au tacut. A fost si cea mai banoasa perioada pentru ei. Cei care au inceput sa vorbeasca au facut-o numai inainte de alegeri, dupa ce intelegerile financiare cu politicul nu se mai puteau realiza si oportunitatea unor noi intelegeri se arata la orizont.
Deformatorii
Dinozaurii media nu dispar din viata publica. Unii se cearta intre ei, altii intra intr-un con de umbra, dar revin de fiecare data in forta, leaga noi aliante, apar ca analisti sau comentatori pentru orice tip de eveniment. Acestia sunt cei care au cladit presa in Romania. Fiecare in parte declara ca a format cel putin 100 de jurnalisti, dintre cei care acum au inceput sa ocupe functii de conducere in media. Au facut scoli de presa in interiorul redactiilor, dar au transmis propriu model viciat. Pe structura incropita de ei s-au cladit radiourile si televiziunile, fiindca in primii ani s-a dezvoltat presa scrisa care a exportat masiv forta de lucru catre audio-vizual. Dinozaurii au format si consumatorii de media. Ei au format si modul in care reactioneaza politicienii, oamenii de afaceri, publicitarii si chiar interlopii vizavi de jurnalisti: totul este de vanzare, orice este negociabil.
Reactiile celor vizati de ancheta Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatii
Corneliu Vadim Tudor: "Ii voi da in judecata"
Nu dau doi bani pe acesti indivizi si pe institutia la care lucreaza, de care nu am auzit niciodata. Ii voi da in judecata, asa cum am anuntat in conferinta de presa, pentru folosirea cuvantului dinozaur. Care sunt criteriile dupa care s-a facut acest clasament? Nu am nimic cu nimeni, dar de ce nu apar George Arion, Adrian Paunescu. De ce apare Dumitru Tinu, care este mort? De ce nu apare Valentin Paunescu? Eu am reusit prin forte proprii sa scot doua publicatii. Nu am mostenit un patrimoniu urias, precum Petre Mihai Bacanu la Romania Libera. Vor vedea acesti baieti ce inseamna forta mea.
Mihai Tatulici
Declaratiile sunt in mare parte reale, cu exceptia celor legate de firme si companii
In cea mai mare parte declaratiile sunt reale pentru ca am raspuns unei investigatii jurnalistice. Toate celelalte insa, legate de companii si firme, sunt o proba de tembelism jurnalistic pentru ca cei care s-au ocupat de investigatie nu au stiut sa o faca. Daca ar fi facut-o profesionist ar fi stiut ca unele firme se nasc, evolueaza si mor. E situatia catorva firme ale mele, care nu mai exista. In afara acestui amanunt strict de investigatii, restul sunt in principiu corecte, cu exceptia unei presupuse interventii abuzive, in calitate de jurnalist, in procesul sotiei mele. Chiar daca prin absurd as fi intervenit abuziv nu as fi avut unde sa scriu sau sa difuzez vreun material.
Dan Voiculescu: "Nu cunosc raportul in totalitate"
Inca nu am citit raportul in intregul sau. Dupa lecturarea completa voi avea un punct de vedere.
Horia Alexandrescu: "Dinozaurii au facut revolutie in presa"
In ce ma priveste, contine multe erori incepand cu ideea ca am lucrat la Scanteia. Eu nu am lucrat niciodata la Scanteia. Apoi, firmele care imi sunt atribuite cu parteneri... De exemplu, cea cu Burci a existat o luna, dar in urma cu zece ani, iar celelalte sunt facute dupa ce am plecat de la Cronica romana. Sunt niste erori regretabile", ne-a spus Horia Alexandrescu, referindu-se la informatiile oferite de autorii articolului "Dinozaurii presei". Horia Alexandrescu sustine ca declaratiile sale sunt in general cele reale: "In general declaratiile mele, da, sunt cele reale. Dar exista si unele greseli. De exemplu, apropo de pretul hartiei. Am fost intrebat daca presa e o afacere. Eu am spus ca atat timp cat presa din Romania cumpara hartie de pe piata europeana, acolo unde un ziar costa in jur de un euro, presa romaneasca nu este o afacere.
Dar vreau sa spun ca acesti oameni, numiti "Dinozauri", sunt cei care au preluat presa in 1989, care au facut revolutie in acest domeniu. Ei au facut presa postdecembrista. Iar ziaristii de acum sunt produsele muncii noastre. Ei puteau sa se afirme. Generatia de "Dinozauri" este identica cu cea de politicieni a domnului Basescu. Intrebarea care se pune este daca vreunul dintre noi era director in 1989, ca multi dintre politicienii de astazi. Oricum, daca ne-am aduna toti cei nominalizati si am face un ziar impreuna, nu stiu ce s-ar intampla cu celelalte publicatii. Eu iti spun ca la ora actuala sunt prea multi care nu au ce cauta in presa. Sunt publicatii in care asa-zisii ziaristi nu scriu, ci stau si scotocesc fel de fel de lucruri pe care apoi le scriu altii. Nu noi suntem de vina pentru acest lucru.
O alta idee e ca oamenii de afaceri in care ei trag, dar eu zic ca trag gratuit, daca nu investeau in presa, noi puteam fi oamenii cei mai destepti ca presa postdecembrista nu se nastea. Ceea ce vreau sa spun si mi se pare foarte important este ca daca unul dintre noi astia care am castigat ceva din presa ne-am apuca sa facem altceva decat presa, atunci am fi fost de atacat. Dar tot ceea ce s-a castigat s-a intors in presa.
De asemenea, un alt aspect important este ca absolut toti am fost invitati sa intram in politica, dar noi am refuzat. Vor sa puna mana pe tine pentru ca esti o voce. In plus nu noi suntem cei care ne invitam la televiziuni".
Petre Mihai Bacanu: "Sunt si multe fabulatii"
"Nu sunt intrutotul de acord. In general au respectat adevarul, dar sunt si multe fabulatii".
Ion Cristoiu: "O mizerie gazetareasca"
"Pacatul fundamental al acestui cearceaf tipografic sta in nevoia autorilor de a demonstra o teza: un numar de ziaristi, cei care practic au fondat presa democratica din Romania, sunt la ora actuala un soi de baroni corupti ai Romaniei si daca nu pot fi impuscati ar trebui dusi la PNA. Pentru a ma inscrie si pe mine in categoria lui Nicu Gheara al condeiului, autorii transcriu de la Registrul Comertului date potrivit carora eu as fi actionar majoritar la trei firme. Doua dintre ele, Editura Ion Cristoiu si Evenimentul romanesc "sunt de mult inchise ca falimentare. Pentru a impresiona publicul spectator, sunt trecut ca detinand actiuni de 300 de milioane la Editura Ion Cristoiu. Cand s-a infiintat editura probabil ca era vorba despre 300 de milioane, dar evident pe hartie, deoarece nu-mi daduse banii in buzunar. Deontologia ar fi cerut ca respectivii sa ma intrebe si pe mine despre aceste lucruri", ne-a declarat Ion Cristoiu, raspunzand la intrebarea daca este de acord cu informatiile aparute in articolul "Dinozaurii".
Referindu-se la autenticitatea declaratiilor sale, Ion Cristoiu sustine ca si in acest caz s-a comis o grava greseala: "Domnii respectivi au comis o a doua mizerie gazetareasca. Din cate imi amintesc, cei doi au fost la mine acasa pentru a-mi lua un interviu despre starea presei. Nu mi-au spus ca e vorba de un material in care ma vor injura pentru ca nu-i primeam. Era normal sa ma avertizeze ca interviul va fi folosit pentru un material avand drept concluzie esentiala ca eu trebuie sa mor pentru ca alti jurnalisti sa devina vedete.
In al doilea rand, unele din afirmatiile mele sunt rupte din context si folosite ca niste pietroaie impotriva presei romanesti de azi".
Ovidiu Ioanitoaia: "Nuantele au fost sugrumate"
"Eu am avut un dialog cu ei (n.red. - autorii articolului "Dinozaurii presei") si in mare masura ei simplifica discutia si simplificand mai sugruma din nuante. In general insa informatiile sunt reale. Pe mine ma surprinde si ma maguleste sa ma includa alaturi de niste confrati mult mai cunoscuti. Dar, cum am spus, in general, exceptand faptul ca nuantele au fost simplificate, informatiile sunt corecte".
Cornel Nistorescu: "Nu ma intereseaza!"
Sorin Rosca Stanescu: "Salut voios de dinozaur!"
Intrebat fiind daca este de acord cu informatiile aparute in articolul "Dinozaurii presei", acesta a raspuns: "Da si nu. Da, in masura in care eu insumi mi-am exprimat in nenumarate randuri si convingerea, si dorinta de a vedea o noua generatie de jurnalisti de linia intai care sa conduca in urmatoarea etapa destinul presei romanesti. Nu, in masura in care acest nou esalon conducator intarzie sa se afirme suficient de puternic sub aspect profesional.
In rest, sunt doar detalii prea putin importante. Oricum, in spatele acestui material se ascunde din nou dorinta cercurilor politice de interese de la Putere de a diviza presa.
In ceea ce priveste veridicitatea declaratiilor, Sorin Rosca Stanescu a spus: "Unele sunt rupte din context, astfel incat nu le mai pot revendica. Cu cele mai multe citate sunt insa de acord".
Articolul "Dinozaurii presei", publicat de ZIUA pe parcursul a trei episoade apartine jurnalistilor Sorin Ozon si Stefan Candea de la Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie
Sorin Ozon
1992 - reporter la cotidianul "Ora" - Bucuresti; 1993-1995 - sef sectie "Investigatii" la Jurnalul National; 1995-1997 - redactor sef adjunct la Jurnalul National; 1998 - sef sectie "Investigatii" la Evenimentul Zilei; 1999-2001 - reporter special la saptamanalul Academia Catavencu; 2002-2003 - publicist comentator in cadrul sectiei "Investigatii speciale" - Evenimentul Zilei; 2003-2004 - reporter special la cotidianul Jurnalul National; Din octombrie 2001, membru fondator si presedinte al Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie.
Stefan Candea
A venit la "Evenimenul Zilei" in 1999, in timp ce urma cursurile Scolii Superioare de Jurnalism (SSJ). De atunci a lucrat la departamentul "Investigatii". Intre septembrie 2000 si martie 2001 a lucrat in Koln, Germania, pentru sectia in limba romana a postului DW. S-a specializat in jurnalismul de investigatii in cadrul unor cursuri desfasurate la Maastricht si Londra, cu ziaristi de la "Le Soire", "The Guardian", "The Times", BBC, ITN si Channel 4. A participat la realizarea mai multor investigatii pentru "The Sunday Times", "The New York Times", "ABC 20/20", "BBC News Night", "Channel 4" si "La Reppublica". In prezent, lucreaza la Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie ca freelancer.
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie a fost infiintat in anul 2001. Membrii fondatori sunt: Sorin OZON, Stefan CANDEA, Paul Cristian RADU, Doru COSTEA, Sorin CEHAN, Liviu AVRAM. Organizatia are birouri teritoriale in: Braila, Bacau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Maramures, Pitesti, Timisoara, Turnu Severin.
CRJI este si membru fondator al "Global Investigative Journalism Network", retea la care sunt afiliate peste 40 de organizatii internationale.
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie are ca parteneri urmatoarele organizatii:
- Agentia de Monitorizare a Presei "Academia Catavencu";
- Transparency International - Romania;
- Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania;
- The Freedom of Expression - FreeEx Program Romania;
- Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor;
- Institute for War and Peace Reporting;
- Portalul PresaRomana.com. (D.E.I.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.