Odata cu prabusirea dictaturilor din Balcani, chestiunea identitatii minoritatilor nationale a revenit in agenda politica si diplomatica. Raspanditi in intreg acest areal, aromanii, supusi unui lung si aspru proces de deznationalizare, revendica
Odata cu prabusirea dictaturilor din Balcani, chestiunea identitatii minoritatilor nationale a revenit in agenda politica si diplomatica. Raspanditi in intreg acest areal, aromanii, supusi unui lung si aspru proces de deznationalizare, revendica drepturi necesare afirmarii valorilor identitare. Exista o recomandare europeana prin care statele sunt invitate sa actioneze in acest sens, rezultatele sunt insa dezamagitoare. Interpretand abuziv prevederile Recomandarii numarul 1333 din 24 iunie 1997, unele personalitati din interiorul comunitatii aromane din Romania actioneaza pentru instrainarea aromanilor, prin declararea lor minoritate etnica. De s-ar adopta o astfel de solicitare s-ar pune in eroare istorica biografiile numeroaselor personalitati aromane care, avand clara constiinta apartenentei etnice comune cu daco-romanii, si-au dedicat opera si, deseori, chiar viata, luptei pentru binele romanitatii. Succesul unei atari instrainari ar saraci nationalitatea romana de una dintre acele vitale comunitati constitutive ale romanitatii rasaritene, izvor generos de personalitati din Romania, singurul stat latin din estul continentului. Recunoscand, impotriva evidentelor, calitatea de minoritari, tara noastra ar absenta, ca si in timpul dictaturii comuniste, de la raspunderea asumata istoric de a veghea la supravietuirea unei comunitati despartite in epoca moderna de aparitia frontierelor dintre statele balcanice. Sunt doar cateva probleme pe care le dezbat invitatii ziarului Ziua si care sunt supuse atentiei autoritatilor romane. (Vartan ARACHELIAN)
Invitati la masa rotunda a ziarului ZIUA
Prof. univ. dr. Aureliu D. Ciufecu, presedintele Congresului de cultura macedo-romana din SUA; Dr. Constantin Dida, deputat; Prof. univ. dr. Aurel Papari, presedintele Fundatiei cultural-stiintifice Andrei Saguna si rectorul Universitatii Andrei Saguna din Constanta; Prof. univ. dr. Gh. Zbuchea, presedintele Societatii de cultura macedo-romane din Romania.
Un joc periculos
Reporter: Zilele trecute la Constanta, a fost programata a douasprezecea editie a Festivalului international destinat folclorului si portului aromanesc. Exact in acele zile un alt grup, care vrea ca aromanii sa fie declarati minoritari in Romania, a pus la cale o alta manifestare avand cam aceeasi tematica. Inainte de a discuta cauza acestei concurente stranii, daca nu chiar neloiale fata de comunitatea dumneavoastra comuna, sa discutam argumente pro si contra privind declararea aromanilor din tara noastra drept minoritate etnica. Ma gandesc la dodecalogul academicianului Matilda Caragiu Marioteanu care face distinctia clara. ..
Aurel Papari: Dumneavoastra plasati gresit disputa pe teren stiintific. Nu este vorba de asa ceva. Nu e vorba despre istoria acestei comunitati, ci de prezent si viitorul ei. Motivatia de a fi declarati minoritari este argumentata de faptul ca aromanii nu se bucura de drepturile pe care le au alte minoritati. Deci vor reprezentare parlamentara si sustinere bugetara.
Gh. Zbuchea: Mai exact ei vor sa aiba acelasi regim cu maghiarii, cu armenii, cu lipovenii, cu tiganii... Cu cele 18 minoritati reprezentate azi in Parlament.
Constantin Dida: Ce reprezentare parlamentara mai vor cand sunt cel putin 3 parlamentari aromani, au fost guverne cu doi sau chiar 3 ministri aromani... Aduceti-va aminte de guvernul taranist cu domnul Ciumara la finante sau domnul Caramitru la cultura.
Rep.: Nu-mi amintesc ca vreunul dintre ei sa fi ridicat, fiind in aceste demnitati, vreo problema care sa intereseze aceasta comunitate.
C.D.: Eu cred ca este altceva dedesubt, e dorinta de a scoate definitiv de sub tutela romaneasca aceasta comunitate traitoare in patru tari din Balcani si de a crea un avantaj in favoarea altor tari care sunt interesate si altfel de ea decat sub raport cultural sau lingvistic. Nu stiu daca sunt constienti ca fac jocul altora, un joc extrem de periculos.
Falsificatorii de istorii
Alai de nunta Rep.: S-ar putea stabili o similitudine cu ceea ce se intampla cu romanii de peste Prut, carora li se doreste o deviere istorica si etnica prin substituirea numelui de roman cu cel de moldovean?
A.C.: Paralela pe care ati facut-o cu Moldova e bine-venita. si asta pentru ca acelasi lucru s-a intamplat si cu "limba moldoveneasca" inventata. Se inventeaza de catva timp o istorie prin care se afirma ca scolile romanesti infiintate de Bucuresti in zonele locuite compact de aromani ar fi daunat mentinerii noastre in Balcani. De fapt asistam la actiuni politice de subordonare a populatiei aromanesti intereselor de stat. Grecii au lansat teoria vlahofonilor, cum ca aromanii ar fi de origine latina, dar sunt grecii cei mai vechi. Prin asta vor sa desparta pe aromani de trunchiul daco-roman.
C.D.: Am stat de vorba cu personalitati care au calatorit in Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia si am aflat cu tristete ca aromanii din Albania sunt pe cale sa devina, cel putin in scripte, greci! Sunt vreo 400 de mii de astfel de cetateni in Albania si imaginati-va ce turnura periculoasa ar putea avea revendicarea lor de catre Grecia, o tara care are frontiera comuna cu Albania.
A.P.: La recentul Congres de la Fairfield, Connecticut-SUA din 1-4 iulie 2005 a fost adoptata o declaratie din care se respinge ideea de minoritate a aromanilor in Romania pe care o considera aberanta si falsificatoare si se declara impotriva initiativelor de acest fel. Mai mult decat atat, Congresul de cultura macedo-roman apeleaza la statul roman pentru a acorda o mai mare atentie problematicii aromane si pentru a da intregul sprijin moral si material necesar dezvoltarii si conservarii patrimoniului cultural aromanesc aflat in pericol de a se pierde.
De ce treceau vlahii Dunarea
Joc de nunta Gh.Z.: Sarcinile ce revin statului roman decurg si din faptul ca, desi nu avem o evaluare exacta, putem aprecia totusi ca pe teritoriul de azi al Romaniei traiesc intre 150.000 si 200.000 de cetateni care-si revendica cu mandrie calitatea dubla de aromani si de romani. Ajunsi aici e necesar sa facem o precizare. Prezenta lor in nordul Dunarii e de dinainte de secolul al XIV-lea. Nici unul n-a trecut Dunarea chemat de statul roman, ei au venit pentru ca au crezut ca vin la fratii lor. Domnul Ciufecu, care e nascut si crescut in spatiul balcanic, poate sa depuna marturie ca cei de acolo au considerat Romania patria si tara-mama. Au venit pentru ca au avut constiinta clara ca sunt romani.
Rep. : Cred ca si din acest tablou schitat cititorul poate observa existenta unei probleme complexe a aromanilor. Sunt mai multe fapte. Unul e de factura inter-balcanica, altul e de sustinere bugetara necesara pastrarii identitatii. Dar nu sunt singurele. Iata, mai e unul pe care-l introduc citand-o pe fosta mea profesoara, distinsa academician Matilda Caragiu-Marioteanu care vorbeste de o limba materna a aromanilor. Deci alta decat a romanilor.
A.C.: Chestiunea limbii e si ea controversata. Existenta ei e vitala pentru supravietuirea noastra identitara; aromana e parte stelara din mozaicul balcanic. Evident, limba noastra materna e limba vorbita in sudul Dunarii. Grecii contesta existenta ei pentru ca, vezi Doamne, ar fi o limba exclusiv orala, lipsita de suportul unei traditii scrise. Acuzatia face parte din politica aculturala purtata de aceasta tara, singura membra a UE care nu numai ca ignora Recomandarea organismelor europene, dar inventeaza fel si fel de argumente pentru a face imposibila aplicarea ei. De aceea, la Congresul din America am cerut transformarea acestui document intr-o rezolutie pentru statele din Balcani. Doar Macedonia a recunoscut in Constitutie existenta acestei limbi. In Albania premierul Belisha, pe vremea cand era presedintele tarii, prin 1992, a promis multe, printre care recunoasterea noastra ca minoritate. Poate ca acum, cand a revenit la putere ca prim-ministru, sa faca ce a promis. E interesant ca albenzii ne spun vla, care inseamna in albaneza si frate!
Promisiuni uitate
Miri Rep.: Ar fi bine ca autoritatile de la Bucuresti sa-i aminteasca acum domnului Belischa de promisiunea facuta fostului presedinte Constantinescu. Dar iata o intrebare pe care ar putea s-o puna adversarii acestei interventii: de ce s-ar simti Romania obligata sa protejeze o comunitate care are o alta limba materna?
A.C.: Are obligatia pentru ca noi facem parte din romanitatea rasariteana.
C.D.: Romania a initiat politica de sprijinire a aromanilor inca de pe vremea lui Cuza si a continuat-o sistematic pe vremea lui Carol I.
Rep.: E adevarat ce spuneti, dar iata ca astazi sunt voci care critica actiunea Bucurestiului din a doua jumatate a secolului 19 de a preda copiilor din scolile infiintate si subventionate de catre statul roman in limba literara, si nu in dialectul macedo-roman. Pe seama acestui fapt se pune imputinarea continua a celor care mai cunosc aromana.
D.C.: Exista un argument foarte puternic impotriva a ceea ce sugerati. Profesorul Zbuchea, aici de fata, a descoperit ca manualele pentru clasele I si a II-a erau scrise in dialect pe vremea cand Romania infiintase in Balcani, pe banii contribuabililor romani, 120 de scoli, patru licee si zeci de biserici. Dupa razboaiele balcanice, odata cu retragerea stapanirii otomane si aparitia a patru state noi, institutiile subventionate de la Bucuresti au intrat intr-un declin pentru ca dupa 1945 ele sa fie inchise complet. Multe dintre aceste edificii au fost distruse sau instrainate. In alta ordine de idei, mai exista o consecinta demna de amintit. Faptul ca dupa primele clase primare s-a continuat cu invatarea limbii vorbite in Romania n-a fost facute in detrimentul limbii vorbite de catre aromani, ci a contribuit la aparitia unei literaturi dialectale scrise. Proza, poezia, folclorul, deci literatura dialectala intr-un cuvant, s-au studiat si ele in acele scoli romanesti! Astfel, mana de ajutor intinsa de statul roman a fost de natura sa ridice spiritualitatea aromaneasca la nivelul unei culturi scrise de nivel european. Gratie acestui invatamant patronat de la Bucuresti a fost posibil ca mii de aromani sa contribuie major in tarile lor de bastina la viata politica, culturala, sociala. Inclusiv in Romania, atunci cand s-au stabilit aici! Deci fermentul de cultura adus de Romania pe vremea aceea cu mari sacrificii a dezvoltat o constiinta nationala comuna a romanilor din Balcani. Din pacate Romania a pierdut trenul statelor nationale mari. Atunci, pe la 1912-13, s-au trasat, in linii generale, hotarele validate mai apoi prin tratatele de pace de la Paris din 1919-1920. Ocazia pierduta de tara noastra a lasat sa se perpetueze o serie de probleme care nu-si gasesc nici dupa atata timp rezolvarea.
A.C.: Revenind la influenta pe care a avut-o Romania in spiritualitatea noastra sa mai spunem ca pe la 1890 Duma a publicat la Vatican Evanghelia dupa Matei, prima carte bisericeasca in dialectul macedo-roman.
Parinteasca dimandare
Rep.: Stiu ca exista o emotionanta poezie, Parinteasca Dimandare, "un blestem parintesc", care-i incarca pe vorbitorii acestei limbi cu vinovatie de vor parasi limba materna, limba in care s-au nascut. Si totusi procesul de parasire a acestui idiom continua.
A.P.: Pentru protejarea acestei continuitati militam noi. Nu intamplator eu am debutat in 1990 la Radio Constanta cu o emisiune in aromana, care se chema chiar asa, Parinteasca Dimandare, o emisiune cu si despre aromani. Timp de cinci ani, saptamanal, am tinut aceasta emisiune, iar azi ea se difuzeaza la Radio Romania International.
C.D.: As vrea sa evoc un fapt din familia mea, dar nu inainte de a spune ca legatura dintre romana si aromana e ca legatura dintre limba vorbita de sasi si germana. Mama mea n-a vorbit niciodata in copilarie limba literara si a venit in tara la 11 ani avand ca limba materna aromana si in 3 luni nu numai ca a invatat perfect romaneasca literara, dar si-a luat examenul de clasa a cincea fara probleme! Aceasta usuratate de transfer nu e posibila intre aromana si greaca, sau intre romana si italiana, sau intre romana si spaniola!
A.P.: La Universitatea Andrei Saguna din Constanta avem locuri fara taxe pentru tineri vlahi din Balcani, recomandati de societatile de cultura macedo-romane care vin sa studieze la noi. Daca sunt vorbitori de aromana din familie inteleg totul la cursuri inca din prima saptamana, fara an pregatitor de limba.
C.D.: Mai am un argument. O nepoata de-a mea din Republica Macedonia a venit la studii in Romania cu alti colegi si a fost nu doar prima care a vorbit perfect romaneste, dar si singura care vorbeste fara accent strain. Deci exista si o baza de articulatie comuna!
Gh.Z.: Rezolutia 1333 vorbeste foarte clar de o minoritate cultural-lingvistica, nu de o minoritate nationala. Sa observam bine ca se forteaza rastalmacirea acestei recomandari si in strainatate, si in tara.
La situatii atipice solutii atipice
Rep.: Desigur ca puteti mari numarul argumentelor pe care ni le ofera viata aromanilor din tara, dar vreau sa va pun o alta problema. La o emisiune pe care am moderat-o - martor imi e chiar domnul profesor Zbuchea, aici de fata - am avut prin telefon si doi parlamentari: liberalul Puiu Hasoti si pedistul Canacheu. Doi aromani, doi oameni politici cu vederi diametral opuse in privinta situarii comunitatii din care provin in raport cu nationalitatea majoritara din Romania. Evident ca i-am intrebat cum vad rezolvata problema protejarii identitatii culturale a aromanilor din Romania. Domnul Canacheu, un fervent sustinator al ideii ca aromanii sunt minoritate etnica, a cerut drepturi egale cu ale celorlalte minoritati care au reprezentare parlamentara. Colegul sau de Alianta, Puiu Hasoti, a fost vehement impotriva acestei idei. Atunci m-am exprimat ca ar fi nimerita o reprezentare parlamentara a aromanilor nu ca minoritate etnica, ci ca una cultural-istorica. Ideea a fost respinsa de Puiu Hasoti, iar in privinta subventiilor de la stat, asa cum au minoritatile reprezentate in parlament, solutia lui era ca organizatiile non-guvernamentale, cum sunt si cele pe care le reprezentati, sa ceara bani de la buget. Cred ca la o situatie atipica si solutia (solutiile) trebuie sa fie atipice!
C.D.: As fi fericit ca in Grecia aromanii sa aiba macar 10% din posibilitatile din Romania, in Albania sa aiba macar 20% si in Macedonia macar pe jumatate ca la noi. Asta e clasificarea mea dupa gradul cu care sunt tolerati macedo-romanii in alte tari. Nu e vorba ca aromanii nu sunt bagati in seama in Romania. Au si parlamentari supranumerar, daca putem spune asa si au avut si oameni in guvern.
Rep.: Bine, bine, dar alesi pe liste de partid. Si daca cercetam mai bine nu am auzit ca prietenul nostru Ion Caramitru, ca ministru la Cultura, sa fi facut ceva specific pentru comunitatea cu care se mandreste! Cred ca nici n-ar fi fost primit altfel vreun gest ministerial fara sa fie taxat ca o favoare!
Cand doi se cearta...
C.D.: Eu sunt impotriva unei reprezentari parlamentare asa cum au cele 18 minoritati nationale. Cred ca cei care vor asta au, probabil, interese materiale, dar servesc si unor interese straine, ale unor tari care ar fi foarte incantate ca Romania, declarandu-i pe aromani minoritate, sa se retraga din pozitia sa istorica de protejare a acestei populatii.
A.P.: Cei care vantura aceasta idee a instrainarii aromanilor de apartenenta lor la trunchiul comun al romanitatii nu sunt nici numerosi, nici influenti, insa actiunea e pernicioasa si capata dimensiunea unei diversiuni in favoarea altor tari din Balcani, in detrimentul intereselor Romaniei.
A.C.: Noi ne faramitam energiile, ne risipim eforturile si in loc sa ne unim in diversitate, prin complementaritate, vrem sa ne instrainam; ceea ce ne desparte, nu e atat de important ca ceea ce ne uneste! Ce ne uneste? Salvarea noastra in Balcani, a limbii supuse disparitiei. Poate cultura cunoaste o renastere. Nu doar prin aceste festivaluri pe care, iata, de 12 ani le organizam la Constanta, dar chiar si in Grecia, la initiativa unui profesor din Veria, Cucudis, peste 160 de organizatii romanesti, valahe, au reusit sa acceseze subventii europene, dar si de la stat pentru a-si renova sediile, pentru a intretine ansambluri folclorice.
Qui prodest?
Rep.: Revin la nevoia unei voci autorizate pentru apararea intereselor specifice comunitatii.
A.P.: Primul Congres al perenitatii vlahilor in Balcani desfasurat acum doi ani a exprimat clar doleantele aromanilor. Ei solicita forurilor europene sa ceara tuturor statelor din Balcani sa implementeze prevederile Recomandarii 1333 referitoare la conservarea aromanei si a identitatii etno-culturale aromane transfrontaliere, sa asigure mijloacele necesare pentru studiul limbii materne si accesul in mass-media in aromana in vederea promovarii propriei culturi.
Rep.: Bineinteles ca nu s-a intamplat nimic intre timp. Si atunci nu credeti ca initiativa adversarilor dumneavoastra ar putea misca lucrurile din intepeneala in care se afla?
A.C.: Nu, nu sunt adversari. Adversari s-au dovedit la simpozionul din aceasta vara asupra perenitatii vlahilor in Balcani desfasurat la Constanta. N-a fost frumos din partea lor sa suprapuna peste un program de trei zile, ce se desfasoara de 12 ani, la concurenta, manifestarile lor. Macar anul trecut au avut decenta sa le decaleze. Qui prodest?
A.P.: Crearea confuziei ca toti aromanii vor sa devina o minoritate etnica in Romania! Ei se afla intr-o criza de identitate.
Exemplul rau ca model
Rep.: Nu e cazul sa vedeti si partea pozitiva a demersurilor lor? Daca pana acum nici o autoritate a statului n-a fost sensibilizata, poate ca vehementa le-ar scoate din mutenie.
A.P.: De aceea am si organizat in aceasta vara al doilea Congres al perenitatii vlahilor in Balcani in care am afirmat ca respingem ideea de minoritate aromana in Romania pe care o consideram aberanta si falsificatoare si apelam la statul roman pentru a acorda o mai mare si cuvenita atentie comunitatii aromane. De asemenea, subliniem ca Romania trebuie sa-si reasume responsabilitatea pentru apararea romanitatii in Balcani. In sfarsit, Congresul apreciaza ca scrierea intr-o alta grafie decat cea a limbii romane e menita sa creeze dificultati si sa faramiteze unitatea comunitatii macedo-romane care s-a pastrat in pofida frontierelor. E scandalos ca in Romania se scriu texte aromanesti ocolind semnele diacritice ale romanei pe care le adoptase de mult ortografia noastra, inducand astfel diferentieri care pot lua proportii. Exact ce spuneati despre diversiunile de peste Prut!
C.D.: Culmea e ca si carti clasice, de exemplu scrierile lui Batzaria, sunt reeditate astfel.
Rep.: Sunt bune rezolutiile numai daca nu raman litera moarta, daca macar o autoritate nu-si destupa urechile ca sa auda problemele specifice ale acestei comunitati. Aflu de la dumneavoastra ca sarcina aceasta ar reveni Departamentului pentru romanii de pretutindeni, un departament care s-a mutat acum in ograda Ministerului de Externe. Cum se poate ocupa el de cei 150-200 de mii de aromani din Romania?
A.P.: Aveti dreptate! Lasa ca nici pana acum, cand era in ograda din Palatul Victoria, la sediul Guvernului, n-a facut nimic; fondurile sunt minime, practic zero.
Rep.: Mingea se afla in terenul autoritatilor.
Gh.Z.: Noi, Societatea de cultura macedo-romana, care are radacini din 1860, credem ca doua ministere au obligatii clare: cel al Invatamantului si cel al Culturii.
C.D.: Problema esentiala e ca romanii din cele patru state despre care tot am vorbit n-au un statut juridic nici pe sfert din ceea ce presupune Recomandarea 1333. Asta e tot!
Acad. prof. dr. Matilda Caragiu Mariotean
"A legaliza o comunitate aromaneasca minoritara in Romania, astazi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromanilor"
Neagu Djuvara
"Daca aromanii din Ungaria, Banat si Transilvania au progresat foarte natural in mediul romanesc, nu este de mirare ca cei ce se stabileau in Principate se asimilau imediat. Putem afirma astazi ca diaspora aromana a oferit Romaniei moderne-atat in domeniul economiei, cat si in profesiunile liberale, stiinta, arta, politica - o contributie cu totul disproportionata fata de numarul populatiei."
Max Demeter Peyfuss, profesor de istorie contemporana la Universitatea din Viena:
"Intr-o viitoare Europa comuna, aromanii - indiferent de ce parte a frontierei ar trai (caci frontierele moderne au distrus spatiul natural de viata al aromanilor) - trebuie sa obtina dreptul lor nelimitat de domiciliu ca aromani."

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.