Dinamica inarmarii conventionale

Omenirea se pregateste pentru razboi, investind masiv in armament si echipamente militare, reiese din raportul anual al Serviciului Cercetare din cadrul Bibliotecii Congresului american, dat publicitatii saptamana trecuta. Raportul, intitulat "Transferurile de arme conventionale catre natiunile in curs de dezvoltare", este considerat de specialisti drept cea mai completa sursa de informatii - disponibila in domeniul public - cu privire la tranzactiile militare la nivel global. In plus, comparand cifrele din anii precedenti, studiul contureaza o dinamica extrem de interesanta a pietii de armament, edificatoare din punct de vedere strategic, economic, dar si politic. Expertii au remarcat, de pilda, ca marile tranzactii s-au mutat din zona Orientului apropiat inspre Asia, India si China fiind achizitorii cei mai frenetici.
In 2004, volumul tranzactiilor cu arme si munitii de razboi a crescut spectaculos fata de nivelul lui 2003, totalizand - la nivel global - aproape 37 de miliarde de dolari. Cu peste 25 la suta mai mult decat in anul anterior. Principalii beneficiari ai acestui "boom" al inarmarii: Statele Unite si Rusia, natiunile care sunt, prin traditie, principalii furnizori de echipamente militare ai planetei. Pe urmatoarele trei locuri in topul vanzarilor se situeaza, in ordine, Marea Britanie, Israelul si Franta. "Raportul ilustreaza modul in care s-au schimbat tiparele transferurilor de armament conventional dupa sfarsitul Razboiului rece si dupa razboiul din Golf", explica unul dintre autorii studiului, specialistul in aparare Richard F. Grimmett.
America domina piata globala, dar Rusia vine tare din urma
Ca de obicei, Statele Unite domina detasat piata de armament militar conventional, totalizand, in 2004, vanzari in valoare de 12,4 miliarde de dolari. Circa 33,5 la suta din contractele semnate la nivel global au fost adjudecate de americani. Rusia - ocupanta locului doi in topul vanzarilor de armament - a incasat anul trecut doar 6,1 miliarde de dolari, echivalentul a 16,5 la suta din tranzactiile globale. Cu alte cuvinte, performantele Rusiei se situeaza abia la jumatatea celor americane. Si totusi, Washingtonul are motive de ingrijorare. "Trendul" ii este, se pare, defavorabil. Intr-un an in care vanzarile au crescut, la scara globala, cu peste 25 la suta, Statele Unite au incasat cu aproape 3 miliarde de dolari mai putin decat in 2003. In conditiile in care toti ceilalti furnizori "de top" au inregistrat cresteri substantiale. La acest capitol se remarca Rusia, care a "sarit" de la 4,4 miliarde in 2004, la 6,1 miliarde anul trecut. O crestere de aproape 50 la suta.
Cifrele sunt si mai spectaculoase atunci cand statistica se refera la vanzarile de armament catre natiunile in curs de dezvoltare - care reprezinta principala piata de desfacere, concentrand, anul trecut, 58,9 la suta din totalul tranzactiilor mondiale. La acest capitol, decalajul dintre Statele Unite si Rusia este mult mai mic. Americanii au incasat, in 2004, 6,9 miliarde de dolari, in vreme ce rusii au reusit sa vanda in valoare de 5,9 miliarde. Procentual, Washingtonul controleaza 31,6 la suta din aceasta piata, dar Moscova ii "sufla in ceafa", cu 27,1 la suta din total.
Esalonul doi: revansa Batranei Europe
In clasamentul furnizorilor de armament conventional pentru tarile in curs de dezvoltare exista un decalaj urias intre ocupantii primelor doua pozitii - Statele Unite si Rusia - si esalonul secund, format, anul trecut, din Marea Britanie (cu vanzari de 3,2 miliarde de dolari), Israel (1,2 miliarde) si Franta (un miliard).
Este de remarcat uluitoarea crestere inregistrata, per ansamblu, de "batrana Europa". In 2004, Marea Britanie, Franta, Germania si Italia au incheiat (in comun) contracte in valoare de 4,8 miliarde de dolari. Adica putin mai mult decat vanduse Rusia cu un an inainte. In 2003, cele patru state europene vandusera de aproape sase ori mai putin, incasand numai 830 de milioane de dolari.
Raportul intocmit de Serviciul Cercetare al Bibliotecii Congresului Statelor Unite foloseste dolarul american drept moneda de referinta, actualizand cu rata inflatiei sumele din anii anteriori lui 2004.
Topul cumparatorilor de arme
"Tarile in curs de dezvoltare continua sa fie principalul obiectiv al furnizorilor de armament conventional de pe scena internationala", noteaza, in introducerea raportului pe 2004, unul dintre autori, Richard F. Grimmett. Anul trecut, aceste tari au facut cumparaturi militare in valoare de aproximativ 21.8 miliarde de dolari, cheltuind pentru aparare cu peste o treime mai mult decat in 2003.
India se situeaza pe primul loc in topul cumparatorilor, in 2004, cu o investitie de 5,7 miliarde de dolari. Pe locul doi se claseaza Arabia Saudita, cu contracte in valoare de 2,9 miliarde, urmata de China, care a facut achizitii de 2,2 miliarde de dolari. Specialistii sunt, insa, de parere ca mult mai relevant este un alt clasament, care ierarhizeaza tranzactiile efectuate in ultimii patru ani. In perioada 2000-2004, Beijingul a fost, de departe, cel mai harnic cumparator de armament conventional, incheind contracte in valoare totala de 10,4 miliarde de dolari. In acelasi interval, India a investit 7,9 miliarde de dolari in importurile cu caracter militar, situandu-se pe locul doi in top. Pe locul trei s-a clasat Egiptul, cu achizitii in valoare de 6,5 miliarde de dolari.
Expertii remarca efervescenta de pe piata asiatica, mult mai dinamica, in ultimii ani, decat cea din Orientul apropiat. "Relatiile dintre furnizorii de armament si beneficiarii acestora evolueaza continuu, in functie de modificarile contextului politic, militar si economic", explica Richard Grimmett. De aceea, raportul dat publicitatii de Biblioteca Congresului Statelor Unite este un instrument pretios pentru orice tip de evaluare strategica.
Beijingul si investitiile sale strategice
Multi politicieni si experti de peste Ocean sunt deranjati de disponibilitatea Chinei de a investi sume astronomice in domenii strategice. Industria de aparare este doar unul dintre aceste domenii. Un altul este cel energetic. In ultimii ani, Beijingul a incurajat firmele chinezesti sa achizitioneze companii petroliere straine, asigurandu-si astfel acces la noi resurse de combustibil. Resurse indispensabile pentru mentinerea ritmului de crestere al economiei chinezesti, in conditiile in care - la nivel global - se prefigureaza din ce in ce mai clar o criza energetica majora. Beijingul a decis sa-si faca provizii, si sa cumpere tot ce poate fi cumparat. Iar ofertele sale sunt greu de refuzat.
Oficialitatile americane au fost stupefiate, la inceputul acestei veri, cand au aflat ca firma chinezeasca CNOOC Ltd (cu capital majoritar de stat) incearca sa preia pachetul majoritar de actiuni al companiei americane UNOCAL. Pentru aceasta tranzactie, chinezii sunt dispusi sa plateasca 18,5 miliarde de dolari, cu doua miliarde mai mult decat ofera urmatorul competitor, firma americana Chevron. Stirea a inflamat opinia publica americana, iar, la inceputul lunii iulie, Congresul SUA a adoptat - cu o majoritate covarsitoare - o rezolutie prin care someaza Administratia Bush sa blocheze tranzactia. Replica Beijingului nu s-a lasat asteptata. Intr-o declaratie oficiala, ministrul chinez de Externe a acuzat Congresul SUA ca se amesteca fara motiv in "schimburi comerciale normale intre intreprinderi din doua tari", politizand "chestiuni strict economice".
Multi politicieni din Statele Unite considera ca, incercand sa achizitioneze UNOCAL, China doreste sa acapareze resurse energetice care, altfel, ar alimenta piata americana. Expertii sustin insa ca majoritatea contractelor UNOCAL vizeaza mai ales zona asiatica. Unele dintre acestea sunt, insa, absolut spectaculoase. Ca actionar principal (54%) in concernul CentGas, UNOCAL va controla giganticele conducte care urmeaza sa aprovizioneze (din spatiul caspic) India si Pakistanul cu gaze, China si Japonia cu petrol. Un proiect faraonic, botezat "Drumul matasii". Un proiect pe care multi analisti il considera drept adevaratul motiv al invaziei americane din Afganistan. Era greu de presupus ca Washingtonul ar fi permis Beijingului sa-si taie partea leului in aceasta mega-afacere. CNOOC s-a vazur nevoita sa-si retraga oferta. Compania UNOCAL a fost preluata de concernul american Chevron.

---

Despre autor: