FRONTIERA PE PRUT In perioada interbelica, una dintre marile spaime ale politicienilor din Romania a fost o eventuala pretentie a Uniunii Sovietice asupra Basarabiei. Dupa 22 de ani de la Unirea din 1918, Moscova s-a pronuntat, cerand in plus si

FRONTIERA PE PRUT

In perioada interbelica, una dintre marile spaime ale politicienilor din Romania a fost o eventuala pretentie a Uniunii Sovietice asupra Basarabiei. Dupa 22 de ani de la Unirea din 1918, Moscova s-a pronuntat, cerand in plus si nordul Bucovinei.

La 23 august 1939, marii dictatori ai Europei, Stalin si Hitler, batusera palma in vederea impartirii batranului continent. Dupa cateva zile, la 1 septembrie, Polonia fusese atacata de nazisti si apoi de sovietici. In primavara anului urmator, Europa de Vest a fost stearsa de pe harta Europei de tavalugul nazist. Era evident faptul ca in Europa venisera ""vremuri interesante"". Insa elita bucuresteana parea ca traia intr-un turn de fildes, fara sa vada ca in jur se prabusea totul. La inceputul lunii iunie 1940, Romania se afla in sarbatoare pentru a omagia 10 ani de la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea. Cateva zile mai tarziu, la 22 iunie, acelasi Carol se vedea un mic Mussolini sau Hitler, transformand Frontul Renasterii Nationale in Partidul Natiunii, unic si totalitar, condus de rege.

TELEGRAMA FATALA. In tot acest timp, la Moscova, liderii comunisti redesenau harta Europei de Est, in conformitate cu intelegerea cu Hitler din 1939. Dupa ce si-au luat jumatate din Polonia, sovieticii au trimis in iunie 1940 note ultimative catre Romania (privind Basarabia si Bucovina de Nord) si catre cele trei tari baltice (Lituania, Letonia si Estonia). In ziua de 26 iunie, ambasadorul roman la Moscova, Constantin Davidescu, a primit o nota ultimativa de la ministrul de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, prin care Bucurestiul trebuia sa ""evacueze"", in doar doua zile, Basarabia si Bucovina de Nord. Stirea i-a trezit la realitate pe guvernantii romani, care s-au vazut in fata celei mai importante decizii pe care o aveau de luat de cand exista Romania Mare. A fost convocat Consiliul de Coroana, o institutie cu rol consultativ, creata de Carol al II-lea dupa ce a desfiintat partidele politice in 1938. In timpul dezbaterilor, politicienii s-au intrecut in afirmatii care de care mai pompoase privind drepturile Romaniei asupra Basarabiei. Insa patosul discursurilor nu s-a reflectat si in decizia finala. Romania a cedat Uniunii Sovietice fara nici o opozitie Basarabia si Bucovina de Nord. Pentru a fi mai convingatoare, Moscova trimisese la 27 iunie a doua nota ultimativa, in care ameninta ca Armata Rosie va trece si la Vest de Prut daca intarzia raspunsul. Insa nu a fost cazul, deoarece guvernul roman a anuntat la 28 iunie ca accepta ultimatumurile. Nu s-a tras nici un foc de arma pentru apararea teritoriilor estice alipite in anul 1918 la Romania!

RETRAGEREA! In 1918, cand Basarabia s-a unit cu Romania, la Est de Prut erau foarte putini functionari etnici romani. In general, populatia romaneasca traia in mediul rural si nu avea acces la educatie, iar limba romana nu se utiliza in scoala. Astfel ca au fost adusi functionari din Vechiul Regat, care sa administreze noile teritorii. Dupa ultimatumurile sovietice, tot acest corp functionaresc trebuia retras din Basarabia si Bucovina de Nord. Insa organizarea ""evacuarii"" administratiei a avut aspecte dramatice. Guvernul roman a ezitat sa confirme ca Uniunea Sovietica a solicitat Bucurestiului retragerea din cele doua teritorii. Populatia a aflat abia in 27 iunie de necesitatea evacuarii. Ajunsi la Vest de Prut, romanii basarabeni le-au reprosat autoritatilor ca retragerea nu s-a facut in interesul populatiei civile. O parte din acestia au sustinut ca evacuarea trebuia sa se fi facut cu cateva luni inainte, deoarece Bucurestiul stia intentiile Moscovei asupra Basarabiei. Unii functionari, prevazatori, si-au transportat familiile si o parte din bunuri in siguranta peste Prut, insa au fost sanctionati. Sefii lor au sustinut ca prin astfel de atitudini afectau starea de spirit a populatiei basarabene.

CINISM SOVIETIC. La 1 august 1940, ministrul de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, a prezentat un raport intitulat ""Politica externa a Uniunii Sovietice"", in cuprinsul caruia prezenta cinic o ""bucurie"" imaginara a populatiei din teritoriile ocupate: ""Ucraineenii si moldovenii, care reprezinta majoritatea populatiei, au capatat posibilitatea sa inceapa o viata noua, viata poporului eliberat de dominatia boierilor romani - a mosierilor si a capitalistilor. Acum stiu cu cata bucurie a intrat populatia Basarabiei si a Bucovinei de Nord in randurile cetatenilor sovietici. In felul acesta, teritoriul Uniunii Sovietice s-a marit prin alipirea Basarabiei cu o suprafata de 44,5 mii de kilometri patrati, avand o populatie de 3.200.000 de locuitori, iar prin alipirea Bucovinei de Nord, cu o suprafata de 6.000 de kilometri patrati, avand o populatie de peste 500.000 de locuitori. O data cu aceasta, granitele Uniunii Sovietice s-au deplasat in apus si au ajuns pana la fluviul Dunarea, care, dupa Volga, este cel mai mare din Europa.""

""In vagoane de vite sunt retinuti in gara Chisinau 28 de ofiteri romani, reangajati, fara hrana suficienta si n-au voie sa coboare nici macar pana la closet. Interogarea acestora incepe de la ora 2:00 noaptea pana dimineata la 5:00. La Chisinau, in puscarie, sunt foarte multi ofiteri romani facuti ostatici de sovietici"" - Sabin Petrila, refugiat din Basarabia

""Guvernul Romaniei a acceptat propunerea noastra si conflictul care a durat 22 de ani dintre Uniunea Sovietica si Romania a fost solutionat pe cale pasnica. Ucraineenii si moldovenii care reprezinta majoritatea populatiei de pe teritoriul Basarabiei au capatat posibilitatea sa intre in familia unita sovietica"" - Viaceslav Molotov, 1 august 1940

PRIORITATI BASARABENE PRIPITE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.