22 August 2005
La sfarsitul saptamanii trecute, Dl. Prof. Herbert Mang, presedintele Academiei de stiinte din Austria si Dl. Prof. Michael Metzeltin, membru al aceleiasi academii si membru de onoare al Academiei Romane s-au aflat intr-o vizita in Romania la invitat
La sfarsitul saptamanii trecute, Dl. Prof. Herbert Mang, presedintele Academiei de stiinte din Austria si Dl. Prof. Michael Metzeltin, membru al aceleiasi academii si membru de onoare al Academiei Romane s-au aflat intr-o vizita in Romania la invitatia acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane. Cu acest prilej a avut loc o intalnire la care au participat cei doi oaspeti, acad. Maya Simionescu si acad. Marius Iosifescu, vicepresedinti ai Academiei Romane, acad. Marius Sala, acad. Dan Berindei, acad. Virgiliu Constantinescu, acad. Cristian Hera, prof. Gh. Zaman, membru corespondent al Academiei Romane, prof. Dinu Bratosin secretar stiintific al Sectiei de stiinte Tehnice si prof. Tudor Sireteanu, directorul Institutului de Mecanica a Solidelor al Academiei Romane.
In deschidere, acad. Eugen Simion a facut o prezentare a personalitatii stiintifice a prof. Herbert Mang, specialist in rezistenta materialelor, cu o lista impresionanta de lucrari stiintifice, membru al mai multor academii, ocupand diferite functii de conducere in institutii stiintifice, presedinte al Comisiei Europene pentru metode computationale si, din 2003, presedinte al Academiei Austriece de stiinte. Prof. Michael Metzeltin, reputat romanist, este un bun prieten al Academiei Romane si a contribuit mult la apropierea dintre cele doua culturi si popoare. Prezentand Academia Romana, acad. Eugen Simion l-a invitat pe Dl. Herbert Hang anul viitor la sarbatorirea celor 140 de ani de la infiintarea acestui inalt for al spiritualitatii romanesti. Cum acum Academia Romana este preocupata de integrarea in reteaua stiintifica europeana, aceasta intalnire s-a dovedit a fi foarte bine venita, cu atat mai mult cu cat structura organizatorica a celor doua institutii este asemanatoare si au preocupari comune in domeniile de cercetare fundamentala.
Dl. Herbert Mang a definit cele doua academii ca fiind o sinteza fericita intre o societate savanta si institute de cercetare moderne, dinamice. Infiintata in anul 1847, Academia de stiinte din Austria este o "societate savanta", organizata in doua "clase" cu cate 45 de membri efectivi, 55 de membri corespondenti si membri de onoare in fiecare dintre ele. Prima clasa, de matematica si stiinte ale naturii este divizata in matematica si informatica, fizica si astronomie, chimie, stiinte geografice, medicina umana si veterinara si stiinte tehnice. "Clasa" filosofie-istorie are in componenta ei filologie clasica si moderna, jurisprudenta, sociologie si economie si stiinte ale culturii. Academia acorda burse pentru tineri si premii. O preocupare constanta, in ultimii ani, este extinderea si aprofundarea relatiilor de colaborare cu alte academii europene, in special cu cele din centrul si estul Europei. Vizita la Academia Romana se inscrie in aceste preocupari si Dl. Herbert Mang l-a invitat pe acad. Eugen Simion sa faca o vizita la Viena.
Ca "institutie de varf in cercetarea fundamentala", Academia de stiinte din Austria are circa 60 de institute si in ultimii 6-7 ani a traversat un proces de expansiune a preocuparilor stiintifice, realizat si printr-o buna colaborare cu universitatile. Astfel, au fost create o serie de institute importante in domeniile stiintelor vieti - biologie moleculara, biologie moleculara a plantelor, matematica computationala, optica cuantica. In curand se va deschide un centru de medicina moleculara in ideea "de a aduce cercetarea fundamentala cat mai aproape de patul bolnavului". Stiintele umaniste sunt si ele bine reprezentate. Evaluarea institutelor de cercetare de catre o comisie internationala la fiecare cinci ani si daca unele dintre ele nu sunt performante sunt desfiintate. Ideea, cum a afirmat acad. Eugen Simion, este demna de a fi retinuta si aplicata si pentru institutele de cercetare din Academia Romana.
Cum este firesc, asemenea discutii academice duc la descoperirea unor noi posibilitati de colaborare, cu atat mai mult cu cat, cum s-a evidentiat in timpul discutiilor, cele doua institutii au preocupari similare si idealuri apropiate. S-a hotarat, bunaoara, participarea comuna la un program "Bucovina" si, poate, infiintarea unui institut "Bucovina". Cert este ca aceasta intalnire, desi scurta, s-a aratat a fi de bun augur pentru viitoarele colaborari dintre membrii celor doua comunitati academice.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.