Dosarele lui Muscalu

Procurorul George Muscalu, fostul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este o "legenda" a Justitiei romanesti. De-a lungul timpului, numele sau a tinut de multe ori prima pagina a ziarelor, materialele, in marea lor majoritate, nefiindu-i deloc favorabile. Muscalu a cam taiat si spanzurat in ultimii ani in Parchetul General, in dosare importante care trebuia a fi solutionate de Directia pe care o conducea. Numai ca, la scurt timp dupa preluarea functiei de ministru al Justitiei de catre Monica Macovei, procurorul George Muscalu a "ramas fara jucarie". Hotarata sa faca ordine in Parchetul General, Macovei a propus Consiliului Superior al Magistraturii, al carui aviz este doar consultativ, si presedintelui Traian Basescu, care a si acceptat, revocarea din functie al lui George Muscalu. S-a speculat mult pe aceasta tema. S-a spus ca Monica Macovei nu l-ar fi agreat pe Muscalu si ca acesta ar fi fost motivul pentru care s-a cerut revocarea. In realitate, fostul sef al DIICOT a fost schimbat din functie "pentru exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, asumarea responsabilitatilor, comportamentul si comunicarea". Schimbarile de la varful Parchetului General au avut ca scop reformarea Justitiei si eficientizarea Parchetului General. Pentru ca nu trebuie uitate cazurile in care procurorii emiteau ordonante de retinere in dosare in care probele erau subtiri, iar cei retinuti nu prezentau nici pe departe pericol public - stiut fiind faptul ca masura arestarii este una exceptionala si se aplica doar in cazul celor care prezinta pericol public - iar judecatorii ii puneau in libertate. Si exemplele pot continua. Alaturi de Muscalu a fost revocat din functie si adjunctul acestuia. Ministrul Justitiei a luat aceasta masura avand in vedere rezultatele nemultumitoare obtinute de DIICOT, "considerand ca ambii procurori care au condus aceasta Directie sunt responsabili pentru neindeplinirea scopului pentru care a fost creata".
Cauze pe care "s-a pus praful"
Avand in fata o lista cu dosarele in care procurorul Muscalu nu si-a facut treaba, membrii CSM nu se puteau opune revocarii nici daca doreau. Motivele revocarii au fost extrem de simple si la obiect. Zeci de dosare in care nu s-a facut nimic. "Exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale specifice functiei rezulta din activitatea deficitara desfasurata ca si conducatori ai DIICOT, ceea ce a influentat negativ eficienta acestei structuri importante a sistemului judiciar. De altfel, si Consiliul Superior al Magistraturii, cu ocazia controlului efectuat in perioada 15 iunie-15 iulie 2005, a constatat deficiente in activitatea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism", se arata in cererea de revocare a procurorului George Muscalu inaintata CSM. "Procurorul sef Gheorghe Muscalu si procurorul sef adjunct Gratiana Isac nu au luat masurile necesare pentru solutionarea operativa a dosarelor aflate pe rolul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, peste 50% fiind mai vechi de sase luni de la data sesizarii si nu au luat masuri pentru inlaturarea cauzelor care au generat tergiversarea nejustificata a dosarelor. Din numarul total de 317 dosare aflate pe DIICOT in luna iunie 2005, 178 sunt mai vechi de sase luni de la data sesizarii, iar, dintre acestea, 53 cauze sunt mai vechi de sase luni de la data inceperii urmaririi penale. Din cele 178 dosare mai vechi de sase luni de la data sesizarii, un dosar este din anul 2000, trei din 2001, 13 dosare din anul 2002, 42 dosare din 2003, iar 119 dosare sunt din anul 2004. In plus, unele dintre cauzele foarte vechi nu sunt de competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism", se arata in documentul inaintat CSM.
Exemple
Prezentam cateva dintre aceste dosare, mentionate in raportul de control al Consiliului Superior al Magistraturii.
Dosarul nr.120/P/2000 a fost inregistrat la Parchet la data de 15.12.2000. In perioada 15.12.2000-iunie 2005, adica timp de patru ani si jumatate, au fost audiati de Politie (ca urmare a delegarii de catre procuror) martori si s-au ridicat mai multe acte contabile de la diverse societati, neefectuandu-se alte activitati, fiind evident ca urmarirea penala a fost tergiversata. Dosarul nr. 208/P/2001 a fost repartizat procurorului la data de 30.08.2001, dupa 27 de zile de la data sesizarii faptei (03.08.2001). Astfel, George Muscalu, care era seful DIICOT a repartizat dosarul unui procuror pentru efectuarea urmaririi penale dupa 27 de zile, timp in care acesta nu a fost lucrat. In perioada 03.08.2001-03.02.2005 nu s-a efectuat nici un act de urmarire penala, iar in raport de obiectul cauzei, competenta apartinea Parchetului de pe langa judecatorie. Astfel, timp de trei ani si sase luni, in acest dosar nu s-a lucrat, iar pana la data efectuarii controlului de catre Consiliul Superior al Magistraturii nici nu a fost sesizat parchetul competent.
Dosarul nr.3/P/2002, in care se efectueaza cercetari fata de sase persoane, desi a fost declinat de Parchetul National Anticoruptie la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism la data de 08.11.2003, conducerea sectiei l-a repartizat unui procuror doar la data de 20.04.2004, iar ulterior la data de 14.12.2004 a fost trimis spre solutionare la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Astfel, timp de cinci luni, in dosar nu au putut fi efectuate acte premergatoare sau de urmarire penala.
Dosarul nr.5/P/2002 este in lucru la Parchet din data de 09.01.2002 si a fost instrumentat succesiv de doi procurori. In cauza s-a inceput urmarirea penala la data de 02.03.2004, pentru infractiunea de inselaciune, prejudiciul cauzat mai multor parti vatamate fiind in cuantum de 19.000 USD. Cauza nu a fost lucrata timp de doi ani si doar din martie 2004 au fost efectuate acte de urmarire penala. Dosarul nr.182/P/2002 a fost inregistrat la Parchet la data de 12.07.2002, ca urmare a informarilor transmise de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor cu privire la acte de spalare de bani. Dosarul a stat in nelucrare in perioada iulie 2002-septembrie 2004, timp de doi ani si doua luni. Abia la 28.10.2004 s-a dispus prin rezolutie delegarea organelor de politie si s-a stabilit efectuarea unor acte de urmarire penala, cercetarea fiind tergiversata.
Dosarul nr.339/P/2003 in care au fost cercetati mai multi faptuitori pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni a fost inaintat la parchet de organele de politie la data de 17.08.2004 si a fost solutionat de procuror la data de 05.05.2005, cu neinceperea urmaririi penale, fara sa se mai fi efectuat vreun act de urmarire penala in cauza. Nici in acest caz, conducerea Directiei nu a luat masuri pentru solutionarea operativa a cauzei.
Pasivitate in dosarele grele
In motivele revocarii se arata ca modul defectuos de efectuare a urmaririi penale in unele cazuri s-a datorat si faptului ca procurorul sef si procurorul sef adjunct nu s-au implicat suficient in coordonarea acestei activitati si nu au verificat, in mod temeinic, dosarele inaintate instantelor cu ocazia confirmarii rechizitoriilor, exercitandu-si superficial atributiile de control. "Gheorghe Muscalu si Gratiana Isac nu au urmarit modul de solutionare de catre instantele de judecata a dosarelor DIICOT, lucru care ar fi permis corectarea unor aspecte negative ale activitatii de urmarire penala. Din verificarile efectuate a rezultat si ca in perioada 2003-2005, conducerea DIICOT a omis sa inregistreze in formularele statistice anumite cauze in care s-a dispus achitarea, restituirea, sau scoaterea de sub urmarire penala a unui inculpat arestat, aspecte constatate si de Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, in activitatea procurorului sef Gheorghe Muscalu au existat grave deficiente si incalcari ale legii constatate si de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii. Conform notei nr.654/DIJ/CSM/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, in dosarul 303/P/2004, procurorul sef Gheorghe Muscalu a confirmat rechizitoriul procurorului si a trimis dosarul instantei de judecata, dupa ce au fost scoase din dosar unele mijloace de proba (16 acte procedurale), fapte pentru care este cercetat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, urmare a sesizarilor formulate de CSM si de ministrul Justitiei. De asemenea, in acest caz, inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au constatat astfel de abateri de catre procurorul sef Gheorghe Muscalu. Aspecte negative in activitatea DIICOT au fost constatate si de catre expertii Comisiei Europene, cu ocazia evaluarii din iunie 2005, retinandu-se pasivitatea procurorilor in investigarea infractiunilor, in special cele in care au fost implicate persoane cu importante functii publice. In acelasi timp, expertii au constatat "plimbarea dosarelor" intre diferite unitati de Parchet, evitandu-se solutionarea cauzelor "delicate" prin declinari de competenta", se spune in motivele trimise CSM. Se mai arata ca Muscalu a gestionat necorespunzator situatiile de criza, aparitiile sale in mass-media prejudiciind imaginea Ministerului Public si a Justitiei in general si ca repartizarea pe criterii mai putin obiective a dosarelor, fara sa tina seama de specializarea procurorilor, a influentat negativ activitatea de urmarire penala si solutiile adoptate.

---

Despre autor: