Doar 25 de companii au renuntat, dupa liberalizarea pietei interne, la furnizorul de energie Electrica in favoarea unor furnizori privati, conform companiei Electrica. Reamintim, de la 1 iulie, piata interna de energie s-a liberalizat complet pentru
Doar 25 de companii au renuntat, dupa liberalizarea pietei interne, la furnizorul de energie Electrica in favoarea unor furnizori privati, conform companiei Electrica. Reamintim, de la 1 iulie, piata interna de energie s-a liberalizat complet pentru consumatorii non-casnici (practic, toti consumatorii industriali). In prezent, in Europa, exista un grad legal de deschidere de 100% numai in Spania (grad real de deschidere 18%), Austria (grad real - 22%), Germania (real 39%), Danemarca, Finlanda , Suedia, Marea Britanie si Norvegia (real - 50%). In Romania, gradul legal de deschidere a pietei era, pana la 1 iulie, de circa 55%, iar cel real de 24%, in timp ce in Ungaria deschiderea legala a pietei ajunge la 30% si reala la 24%, iar in Bulgaria piata este deschisa numai legal, in proportie de 16%. Diferenta intre gradul legal si cel real apare intrucat, chiar daca legea permite, companiile nu uzeaza de acest drept si prefera sa cumpere curent de la partenerii traditionali, gen Electrica, in Romania. Gradul de deschidere a pietei de energie a ajuns, de la 1 iulie 2005, la circa 83%, cu 33% mai mare fata de nivelul prevazut initial. Prin Foaia de parcurs (HG 890/2003), Romania a stabilit calendarul de deschidere a pietei de energie electrica, conform caruia gradul de liberalizare trebuia sa corespunda nivelului stabilit de Uniunea Europeana la momentul aderarii. Astfel, se prevedea ca, la finele acestui an, gradul de deschidere a pietei sa fie de 55%, urmand ca la jumatatea lui 2006 sa ajunga la 80%, iar la mijlocul lui 2007 la 100%. Liberalizarea pietei permite ca toti consumatorii sa fie declarati eligibili si sa poata cumpara energie de unde vor, de la ce furnizor vor, la ce preturi reusesc sa negocieze, fara ca Autoritatea de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) sa mai intervina si sa stabileasca preturile de furnizare. Printre avantajele liberalizarii pietei de energie electrica se numara cresterea concurentei la furnizare si, implicit, la producere, imbunatatirea calitatii serviciilor furnizate, posibilitatea consumatorilor de a negocia contracte de achizitie a energiei electrice cu furnizorii, asigurarea de servicii in conditii de transparenta, obiectivitate si nediscriminare si existenta unui acces reglementat si nediscriminatoriu la retelele de energie electrica.
Furnizarea se "desparte" de distributie
Totusi, pretul final pe care il plateste un consumator mai include taxe catre stat (cum ar fi acciza), dar si tarife reglementate (n.r. - hotarate) de ANRE, cum ar fi tariful de transport si de distributie. Aceste tarife reglementate se refera la serviciile de transport pe linile de inalta tensiune care apartin companiei Transelectrica (acestea facand parte din domeniul public al statului, ceea ce inseamna ca nu vor putea fi privatizate niciodata), precum si la transportul pe liniile de distributie (cum sunt cele care "aduc" curentul in casa). Reamintim, compania Electrica are 8 filiale in componenta, dintre care 4 au fost deja, practic, privatizate, iar a cincea este in curs de privatizare. Electrica este, pe langa furnizor, si distribuitor de energie. Ceea ce inseamna ca, o data cu privatizarea filialelor, s-au privatizat si "firele" de distributie a curentului. In aceste conditii, prin legislatia in vigoare, Electrica si toate filialele sale, inclusiv cele privatizate, sunt obligate sa asigure accesul oricarui furnizor la retelele de distributie. Practic, aceasta reglementare a fost introdusa pentru a nu aparea concurenta neloiala (o filiala a Electrica ar fi putut sa refuze o alta companie, concurenta pe piata de furnizare, sa-si distribuie energia prin retelele Electrica). De altfel, o directiva europeana chiar stipuleaza ca astfel de companii sa-si diferentieze, in prima etapa contabil, activitatea de furnizare de cea de distributie a energiei electrice. Astfel, pretul final pe care il plateste un consumator cuprinde taxele catre stat, tarifele reglementate si pretul efectiv al curentului. In concluzie, doar pentru acest segment, pretul efectiv al curentului si cantitatea de energie pot fi negociate.
Traderii cumpara energie ieftina si o exporta
Un client poate stabili direct cu un producator pretul si cantitatea de energie pe care doreste sa o achizitioneze. Cei mai mari producatori de energie din Romania sunt Termoelectrica, Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Pe langa acestia, sunt termocentrale independente (aflate in administrarea autoritatilor locale, ca la Arad, Oradea etc) si complexele energetice (Turceni, Rovinari si Craiova). Pentru producatori, clienti nu sunt numai consumatorii finali, ci si trader-ii (comerciantii) de energie electrica (cum sunt Grivco, Energy Holding, EGL, Romelectro, Luxten). Acestia pot achizitiona direct de la producatori si revinde energia la consumatorii finali sau la export. Totusi, traderii s-au plans ca, in cele mai multe cazuri, nu mai au cu cine discuta la nivelul companiilor consumatoare de curent electric, multe dintre acestea desfiintand postul de energetician - sef. In aceste conditii, traderii au inceput sa "faca scoala" cu propriii clienti, ca sa-i invete ce si cum sa le ceara, astfel incat factura la energie sa fie cat mai mica. Totusi, avand in vedere aceste aspecte, multi consumatori prefera sa ramana in cadrul reglementat si sa primeasca energie la pretul stabilit de ANRE.
Conform reglementarilor in vigoare, fiecare producator din Romania trebuie sa vanda cel putin 30% din productia proprie catre Electrica, pentru a fi livrata consumatorilor captivi (casnici). Hidroelectrica inregistreaza in prezent cele mai reduse costuri de productie la nivel national. Urmeaza apoi Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavoda, si cele trei complexe energetice din Oltenia. Cele mai ridicate costuri de productie le au unele termocentrale, cu grupuri energetice vechi, care au randamente scazute. Astfel, liberalizarea introduce si competitia intre producatori. Cei care au costuri mai scazute, isi vor putea vinde mai repede si in totalitate productia, ceilalti urmand fie sa-si eficientizeze activitatea, fie sa dispara, pentru ca nimeni nu vrea sa cumpere energie scumpa. De altfel, cu putin timp inainte de liberalizarea pietei pentru industrie, secretarul de stat in Ministerul Economiei, Dan Victor Alesandru, declara ca liberalizarea va crea o serie de dificultati producatorilor romani de electricitate ale caror costuri de productie sunt mai ridicate decat preturile de import. "Sunt producatori in afara tarii care livreaza energie cu preturi de la 22 de dolari pe MWh pana la 28 de dolari pe MWh. Unii producatori interni au preturi mult mai ridicate, care pot sa mearga si pana la 100 de dolari pe MWh. Aici vom avea o problema", a precizat Alesandru. El a mai spus ca, in aceste conditii, autoritatile de reglementare in domeniu nu vor mai putea interzice, pentru mult timp, filialelor Electrica sa importe energie ieftina pentru consumatorii interni. Pe de alta parte, multe termocentrale, care produc energie electrica la preturi foarte mari, sunt "tinute in viata" pentru ca produc energie termica, in special pentru incalzirea locuintelor in perioada de iarna. In aceste conditii, prin noua Lege a energiei vor fi dezvoltate mecanisme de sprijin pentru resursele regenerabile de energie si pentru centralele in cogenerare, unde preturile sunt foarte ridicate si nu exista competitivitate. Totusi, multi traderi cumpara energie ieftina din Romania si o exporta. Pe de alta parte, cumpara si energie ieftina din exterior (Ungaria, Ucraina etc) si o revand marilor consumatori din Romania (Alro, Sidex etc). Deocamdata, Electrica, singurul furnizor pentru consumatorii casnici captivi, nu are voie sa importe energie, ieftina, probabil tocmai pentru a proteja termocentralele care produc si energie termica.
Licitatii pentru vanzarea energiei ieftine
O solutie pentru ca si energia ieftina sa ramana in Romania ar fi ca producatorii celei mai ieftine energii (Hidroelectrica si Nuclearelectrica) sa organizeze licitatii transparente pentru vanzarea productiei pe care nu trebuie sa o livreze consumatorilor casnici. Totusi, dupa liberalizare, Nuclearelectrica, avea voie sa-si vanda productia numai catre Electrica, a incheiat un singur contract de vanzare a energiei direct catre un consumator final - Alro Slatina, conform Ministerului Economiei. Majorarea gradului de deschidere a pietei a permis unui numar de peste 600.000 de consumatori sa devina clienti eligibili si sa isi negocieze contractele de furnizare. In Romania exista peste opt milioane de consumatori captivi (integral reglementati), 52 de producatori de energie electrica partial reglementati, opt societati de distributie si furnizare integral reglementate si 72 de furnizori concurenti independenti. Anual, marii producatori de energie electrica au livrat in sistemul national o cantitate de electricitate de peste 50 TWh. In 2004, nivelul exporturilor s-a cifrat la 3,65 TWh, in timp ce importurile au ajuns la 2,6 TWh. (G.M.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.