Marele joc pentru controlul asupra Asiei Centrale se desfasoara de secole intregi. Statele Unite au inlocuit Marea Britanie dupa ce aceasta si-a pierdut ambitiile imperiale, iar tarile care au aparut pe harta lumii abia in secolul XX au devenit compe
Marele joc pentru controlul asupra Asiei Centrale se desfasoara de secole intregi. Statele Unite au inlocuit Marea Britanie dupa ce aceasta si-a pierdut ambitiile imperiale, iar tarile care au aparut pe harta lumii abia in secolul XX au devenit competitori independenti in acest joc.
Evenimentele recente din regiune - summit-ul Organizatiei de Cooperare de la Shanghai (SOS) din Astana, vizita intreprinsa in regiune de secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, si cererea Uzbekistanului privind retragerea bazei americane in interval de sase luni - au marcat o noua etapa in "Marele Joc", in care fiecare jucator are propriile sale interese.
Statele Unite doresc sa-si mentina prezenta politico-militara in regiune dupa "linistirea" Afganistanului. Principalul motiv este ca regimul presedintelui Hamid Harzai va deveni mai vulnerabil in urma alegerilor parlamentare programate pentru toamna viitoare, iar Statele Unite vor dori sa dispuna de infrastructura pentru transportul de trupe catre Afganistan. Un alt motiv este dorinta de a-si intari prezenta in regiune, dand la o parte Rusia, a carei sfera traditionala de influenta include Afganistanul si China, aceasta din urma avand, la randul ei, interese in Asia Centrala.
Seful Pentagonului a fost asigurat ca Stalele Unite vor ramane in Kirgizstan. Dar incercarea de a pastra baza din Uzbekistan a fost complicata de dorinta Washingtonului de a-l forta pe Islam Karimov sa promoveze democratia in tara sa. Drept rezultat, Karimov a cerut o neasteptat de rapida retragere a bazei.
Acum este de asteptat ca Statele Unite sa-si stramute atentia pe baza din Kargazstan, care implica o problema, dat fiind ca avioanele care zboara, pornind de aici, catre Afganistan, vor trebui sa se alimenteze cu combustibil in aer. Prin urmare, americanii ar putea incerca sa creeze inca o baza intr-un fost stat sovietic, probabil in Azerbaidjan, sub pretextul asigurarii securitatii conductei petroliere Baku-Ceyhan.
Rusia isi planuieste propria strategie in Marele Joc. Ea nu doreste o disputa publica cu Statele Unite, care s-ar isca automat daca ar forta bazele americane sa paraseasca regiunea, caz in care ar fi acuzata ca se pune de-a curmezisul coalitiei antiteroriste. Scopul Rusiei este sa se asigure ca bazele SUA sunt retrase dupa operatiunea din Afganistan.
Aceasta atitudine corespunde cu opinia exprimata la summit-ul SOS din Astana. Prelungirea dreptului SUA de a-si mentine baza din Kirgizstan, in masura in care este legata de operatiunea din Afganistan, nu vine in contradictie cu interesele Rusiei pe termen lung in cadrul strategiei SOS. In plus, Rusia doreste sa-si mentina prezenta militara in Kargazstan si Tadjikistan.
Senzationala decizie a Uzbekistanului, de a cere retragerea bazei americane, inseamna ca Taskentul actioneaza in acord cu propriile sale interese, manifestandu-si insa, in acelasi timp, tot mai fatis, sentimentele pro-ruse. Acest lucru ii convine Moscovei, care nu este responsabila pentru actiunile lui Islam Karimov si care, din cate se stie, nu l-a incurajat pe acesta sa ia o asemenea decizie dura.
Karimov doreste sa arate Rusiei (si Chinei) ca a rupt relatiile cu SUA. Acesta a fost "darul sau geopolitic" pentru ajutorul dat regimului sau de tarile SOS dupa criza de la Andijan.
Americanii si-au mai atenuat atitudinea critica fata de Karimov inaintea vizitei lui Rumsfeld, dar acest lucru nu a modificat pozitia Taskentului. Liderul uzbek stie foarte bine ca Statele Unite vor continua sa-l preseze sa promoveze democratia in tara. In aceasta situatie, fapul ca americanii ajuta la transportarea aeriana a refugiatilor uzbeci din Kargazstan catre Romania a devenit un factor suplimentar de iritare pentru Taskent, care a luat o decizie de principiu asupra chestiunii.
China a incercat sa-si intareasca influenta in Kirgizstan, insa pana acum nu a obtinut nici un rezultat in acest sens. "Chestiunea desfasurarii unei baze militare chineze in Kargazstan a fost discutata la un nivel foarte inalt, dar pozitia Kargazstanului este bine definita: nu avem de gand sa transformam tara intr-o sfera politico-militara", a spus vicepremierul Adahan Madumarov.
In plus, nu exista diferente vizibile intre atitudinea Moscovei si a Beijingului privind problemele regionale. Marele Joc din Asia Centrala are rezultate impartite si se poarta mai ales pe sub covor. Rezultatele targuielii desfasurata cu usile inchise au devenit rareori publice, dar se pare ca aceasta competitie intre jucatori se va amplifica. China va abandona numai cu greu ideea de a castiga aici un avanpost politico-militar. Iar Statele Unite vor munci din greu pentru a ramane in Kargazstan chiar si dupa "linistirea" Afganistanului.
Aleksei Makarkin este director adjunct al Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova, comentariul sau fiind difuzat de RIA Novosti si preluat de Agentia "Rusia la zi"

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.