Reputatul politician Adrian Severin a comis una dintre cele mai regretabile erori din cariera cand l-a atacat pe Traian Basescu folosind argumente identice cu ale extremei drepte. Socul celor care-l cunosteau a fost provocat de faptul ca prin activit
Reputatul politician Adrian Severin a comis una dintre cele mai regretabile erori din cariera cand l-a atacat pe Traian Basescu folosind argumente identice cu ale extremei drepte. Socul celor care-l cunosteau a fost provocat de faptul ca prin activitatea sa deputatul PSD demonstrase ca este un aparator al drepturilor minoritatilor si un promotor al armoniei interetnice. Existau doua explicatii contradictorii ale "schimbarii la fata" a lui Severin: fie ca a devenit peste noapte un ideolog al urii interrasiale; fie ca nu s-a schimbat deloc, pentru ca ar fi gandit mereu astfel, dar era apologetul drepturilor interetnice din motive de oportunism politic si din ratiuni de afirmare internationala. Nici una nu rezista analizei. Cand a devenit subiectul dezbaterii publice, Severin insusi s-a aparat invocand principiile cu care ne obisnuise in anii din urma. El a gafat o data in plus sustinand ca noi, toti ceilalti care am comentat defavorabil textul sau, suntem prea putin subtili ca sa-l intelegem. A incercat sa sustina ca de fapt intentiile sale erau contrare textului publicat. Mai lipsea sa spuna ca nu el a scris textul sau ca nu el este Adrian Severin. Explicatia derapajului nationalist-rasist al lui Severin este cu totul alta: el il uraste pe Basescu atat de tare incat ar fi folosit orice fel de argument ideologic sau logic. Capacitatea nelimitata de a uri a lui Adrian Severin razbate din multiple texte publicate. Este deci un fapt public.
Personalizarea politicii romanesti a depasit adesea limitele patologicului. Chiar si electoratul a penalizat prin vot direct sau indirect personaje precum Iliescu, Constantinescu sau Nastase. Daca se va trece vreodata la votul uninominal, parlamentarii nostri trebuie sa se gandeasca serios la faptul ca ne putem trezi in Camera Deputatilor sau Senat cu personaje mult mai celebre decat politicienii (Adrian Copilul Minune si alti manelisti; drogatul Adrian Mutu si alti fotbalisti; reprezentanti ai lumii interlope care au reusit sa-si ascunda modul in care au strans primul milion de dolari). Personalizarea partidelor a impiedicat institutionalizarea vietii politice autohtone si mai ales consolidarea democratiei. Ura lui Severin impotriva lui Basescu are radacini in biografiile lor intersectate.
Adevarul istoric este ca Severin i-a deschis lui Basescu partia carierei in Partidul Democrat. Preocupat de modernizarea partidului care se desprinsese din hegemonicul Front al Salvarii Nationale, Severin a indraznit sa-l infrunte deschis pe liderul istoric fondator Petre Roman. Putin i-a lipsit lui Severin sa castige majoritatea. Cum se intampla pe la noi, cel care a pierdut a fost obligat sa paraseasca partidul. Dar Roman a ramas extrem de slabit in urma luptei cu Severin, asa ca in momentul in care Basescu l-a infruntat, a fost mult mai usor sa-l inlocuiasca din fruntea partidului. Si de data aceasta cel care a pierdut a parasit partidul. Intre timp, traiectoriile politice ale celor doi fosti deputati si ministri PD au cunoscut sensuri diferite. In timp ce Basescu a devenit seful statului, Severin a trecut de ceva vreme pe planul doi, desi este un pion important in PSD-ul trimis tot de Basescu in opozitie.
Referirile lui Severin la Basescu sunt atacuri la persoana, malefice, carcotase. Cine citeste insa si alte articole sau texte de-ale lui Severin despre politicienii cu care a avut ceva de impartit (Constantinescu, Iliescu, Nastase, Geoana, Plesu) nu poate decat sa ramana uimit de capacitatea de ura, resentiment si invidie ale unui om altminteri extrem de inteligent. Zigzagul carierei lui Severin l-a trimis in acelasi partid cu oameni pe care anterior ii facuse harcea-parcea. Faptul ca aceia au mai acceptat sa stea cu el de vorba demonstreaza ca nivelul de toleranta din politica noastra este iesit din comun. Dupa o vreme, oricate erori sau monstruozitati ar fi comis cineva, i se trece cu vederea. Sindromul "capra vecinului" nu afecteaza doar oamenii de rand, ci si elitele. Ne asteptam din partea lui Severin la o avalansa de articole si interviuri in care ne va demonstra cat este de deschis fata de minoritati. Cat despre sentimentele sale fata de Basescu, dupa scandalul tataresc, nu ne asteptam la o ameliorare. Dimpotriva.
Adrian Severin a recunoscut, intr-o emisiune televizata, ca poate articolul sau a fost o gafa, "Suntem curiosi ce lectie va invata el din aceasta patanie. O prostie". Faptul ca el recunoaste acest lucru il ridica cu mult peste nivelul politicienilor din Romania, care n-ar recunoaste o greseala nici sa-i arzi cu focul.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.