Protagoras si extraterestrii

La sfarsitul lui 1989, a devenit flagrant un fapt cu care convietuisem ca dl. Jourdain cu proza, fara sa stiu: comunitatea academica era iremediabil divizata nu doar intre impostori si profesionisti - asta stiam - ci si intre persoane cu scrupule si persoane fara scrupule. Impostura era de mult manifesta prin redundanta, monotonie si plagiat, in vreme ce absenta de scrupul era abia atunci semnalata explicit, ca de o hartie de turnesol, de capacitatea unora de a minti de-nghetau apele, fara sa roseasca. Politruci energici si contondenti, apologeti ai dictaturii si ai national-comunismului se proclamau subit aprigi contestatari ai regimului care ii inventase, unul jelindu-se studentilor batuti la Jilava ca a fost si el interogat la Securitate (al carei agent era) "mai bine de trei ore", altul povestind cat a fost el de marginalizat de interdictia de a publica vreo sase luni incheiate in "Scanteia"; nici unul nu rosea, cum nu roseau nici cativa intelectuali autentici care s-au napustit pe neasteptate sa apere comunismul rezidual. Aceasta jenanta dezinvoltura la nivel national l-a provocat pe Gabriel Liiceanu sa presupuna ca printre noi traieste nestiut un soi de invadatori extraterestri pe care il tradeaza - ca degetul mic teapan intr-un celebru serial - absenta rusinii.
Am urmarit deunazi un dialog televizat intre actualul Ministru al Educatiei si renumita sa predecesoare. N-am mare drag de ministrul Micle, dar m-am sufocat auzind-o pe d-na Andronescu cum vorbea din adancul sufletului despre criteriile de competenta care ar fi domnit in invatamant in vremea mandatului sau. Asta cand cunosc zeci de directori dati afara exclusiv fiindca fusesera numiti intre 1997 si 2000. Am mai povestit odata, dar merita sa reamintesc cum un suplinitor cu studii universitare de specialitate a fost dat afara pentru ca suplinirea ii fusese inlesnita de fosta directoare, simpatizant PD. Dupa ce s-a umplut tara de inspectori si de directori pesedisti sau pesedizati, dupa ce, prin licee si chiar prin unele universitati, arborarea portretului politic Nastase (tot cu doua urechi) a devenit o obligatie de serviciu, dupa ce presa a denuntat cazuri flagrante de utilizare a scolilor si a scolarilor in campania electorala a PSD, serenitatea suava cu care d-na Andronescu vorbea despre criterii de competenta dovedea fie ca habar n-a avut ce se petrecea in sistem (si atunci despre competenta cui este vorba?), fie ca minte cursiv si cu talent, ca un Invadator, fara sa roseasca.
Batranul sofist Protagoras spunea inca din anii 450 i.H. ca viata in cetate e posibila doar fiindca zeii ne-au inzestrat cu simtul rusinii, "aidos", si simtul dreptatii, "dike". Daca de simtul dreptatii se ocupa temeinic d-na Ministru Macovei, cu simtul rusinii cum ramane?
Pe dl. Severin il stiam de pe vremea Recomandarii 1204 vajnic adversar al discriminarii, si a ajuns acum, din obligatie de partid si resentiment personal, sa denunte rolul nefast al alogenilor in istoria universala. Daca invata mai temeinic, ar fi stiut cate lucruri bune datoram "alogenului" Rege Carol I si cate rele - endogenilor neaosi Dej, Ceausescu, Miron Cozma ori Vadim Tudor (ca sa raman in sfera politica). Daca vroia sa se inscrie in PRM, putea s-o spuna de-a dreptul.
Ca si in paragraful precedent, amintesc oricui ca dl. Basescu nu e presedintele meu preferat. Daca insa, cum ma asigura dl. Severin, marele sau cusur e ca descinde din Han-tatar, atata rau, nu-l mai critic niciodata. Asertiunile dlui Severin despre liderii alogeni sunt la fel de jenante pentru un istoric cum a fost pentru un chimist celebra sa propozitie despre compozitia apei. Interesant e ca D-sa sufera accese combinate de impostura intelectuala si de lipsa de scrupule doar in proximitatea echipei Iliescu si Fiii. Cand citim in CV-ul parintelui fondator cum a infiintat el in 1957 o organizatie independenta a studentilor, cum a fost marginalizat ca ministru, cum a salvat el Patria de repetate lovituri de stat, pricepem si de ce: cin-se-aseamana se-aduna. Nu s-or fi strans chiar toti extraterestrii in preajma dlui Iliescu, s-au mai imprastiat si ei, ca-n bancul cu "baietii" la coada, dar la PSD creste pe mica de ceas concentrarea de agent patogen.
Am mai observat cazuri de persoane decente care devin dimpotriva indata ce se apropie de PSD. Daca tot si-a riscat reputatia reinviind un concept expirat, dl. Severin ar putea sa se sacrifice pana la capat consacrandu-se studierii sindromului "Inveidersilor" cu care convietuieste politic: innascut sau dobandit, endogen sau alogen? E o infirmitate congenitala, contagioasa, sau cineva, candva, a extirpat unor oameni cumsecade si glanda rusinii, si organul dreptatii, de-au ajuns pesedisti?

---

Despre autor: