In Europa secolului al XVI-lea au aparut pentru prima data asa-numitele sali de arta si de curiozitati, predecesoarele muzeelor moderne, adapostind colectii complexe - si in general valoroase - care contineau nu numai obiecte ingenioase (bijuterii, s
In Europa secolului al XVI-lea au aparut pentru prima data asa-numitele sali de arta si de curiozitati, predecesoarele muzeelor moderne, adapostind colectii complexe - si in general valoroase - care contineau nu numai obiecte ingenioase (bijuterii, sculpturi in bronz, fildes si lemn, instrumente stiintifice, roboti "primitivi", ceasuri si jocuri), ci si obiecte rare considerate a fi ciudate sau neobisnuite datorita materiei din care erau facute sau a infatisarii lor, numite "exotica curiosa si mirabillia" - minuni ale naturii (oua de strut, un corn provenind de la un inorog sau chiar calculi din aparatul digestiv al rumegatoarelor). Pentru colectionar, o asemenea incapere forma un microcosmos reflectand macrocosmosul care, la randul sau, reprezinta "incaperea de arta a lui Dumnezeu". Obiectele reflectau dorinta de cunoastere si curiozitatea colectionarului si mai ales dragostea lui pentru lucrurile frumoase si pretioase.
Printre cele mai vechi obiecte existente in expozitie se numara o placa de fildes din perioada carolingiana (875), infatisandu-l pe Sf. Grigore. O capodopera a giuvaergiilor, aflata in Colectia de Sculpturi si Arte Decorative, este "Pocalul Sfantului Mihai" (cca 1530/40), facut din aur, in parte emailat, incrustat cu diamante, smaralde, rubine si perle.
Cana din nuca de Seychelle
Doi colectionari habsburgi au adunat la un loc ceea ce avea sa constituie piesele de rezistenta ale colectiei: Arhiducele Ferdinand II (1529 - 1595) , care si-a expus colectia la Castelul Ambras, langa Innsbruck, si imparatul Rudolf II (1552-1612) , a carui colectie a fost partial mutata de la Praga la Viena, scapand astfel de dezastrul produs de Razboiul de Treizeci de Ani. Rudolf a fost protectorul vestitului sculptor in bronz Adriaen de Vriers (1545-1626). Expozitia include bustul lui Rudolf, turnat de artist in bronz in 1603.
Printre obiectele pretioase expuse la Muzeul de Istoria Artei din Viena se numara o cana din nuca de Seychelle facuta de Anton Schweinberger in 1602 , un vas cu capac, taiat din piatra semipretioasa de catre Gasparo Miseroni (1607/11) , si doua busturi din bronz (Bacchus si Ariadna) , executate de Jacopo Alari-Bonacolsi (Antico) in 1520/25, vestite pentru armonia clasica a proportiilor si minunata executie tehnica, subliniaza Compress. Din cate se pare, acestea din urma au fost comandate de Isabella d'Este pentru asa-numita "Grotta" din Palatul Ducal, Mantua, ajungand ulterior, via Anglia, in colectia Arhiducelui Leopold Wilhelm.
Cea mai impresionanta statuie de fildes inclusa in expozitie este aceea reprezentandu-i pe Apollo si Daphne (1680/85), facuta de sculptorul tirolez Jacob Auer, dupa un model de Bernini.
Exponate originale
Din colectia de ceasuri si mecanisme, poate fi admirat un ceas infatisand-o pe Diana calarind un centaur . Confectionat din argint, partial aurit, decorat cu email si nestemate, acest ceas facut de Hans Jacob-Bachmann s-a aflat la un moment dat in colectia imparatului Rudolf II, in Praga. Piedestalul este prevazut cu niste rotite ce permit grupului sa se deplaseze usor; centaurul isi misca ochii, iar Diana si ogarul ce-i sta alaturi dau din cap.
Un exponat mai putin obisnuit il reprezinta un calcul provenind din stomacul unei rumegatoare. Pana in secolul al XVIII-lea, aceste "pietre" erau considerate un remediu extrem de eficient pentru diferite boli. Se mai credea, de asemenea, ca neutralizeaza otrava. Calculul expus aici este montat intr-o lucratura de nestemate - o dovada a pretuirii ce i se acorda.
Dupa prabusirea monarhiei habsburgice, colectia ramurii Habsburg-Este a familiei imperiale, impreuna cu bogata colectie de tapiserii folosite odinioara pentru a decora varii palate imperiale, au fost incorporate in Sectia de Sculpturi si Arte Decorative de la muzeul vienez (Kunsthistorisches Museum). Expozitia include o tapiserie tesuta din lana si matase, cu fire de aur si argint, infatisandu-i pe "Israeliti culegand mana in desert" si tinand de o serie de tapiserii avandu-l pe Moise ca personaj central. Ele au fost realizate la Bruxelles, "capitala" tapiseriei in secolul al XVI-lea. (L.D.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.