Toata lumea a auzit de Hanul lui Manuc. Dar cati dintre acesti oameni stiu de unde-i vine numele si de cand dateaza? Cativa muzeografi de la Palatul Sutu (Muzeul Municipiului Bucuresti - MMB) - directorul institutiei, Ionel Ionita, sefa Sectiei de ev
Toata lumea a auzit de Hanul lui Manuc. Dar cati dintre acesti oameni stiu de unde-i vine numele si de cand dateaza? Cativa muzeografi de la Palatul Sutu (Muzeul Municipiului Bucuresti - MMB) - directorul institutiei, Ionel Ionita, sefa Sectiei de evidenta generala a Muzeului, Elena Marcu, si Maria Grigoruta - si-au propus sa refaca atmosfera unei epoci zbuciumate a Bucurestilor, evocand figura unui personaj de legenda, putin cunoscut astazi contemporanilor. Exceptie face doar Hanul care-i poarta numele. Timp de un an, incepand de la sfarsitul lunii trecute, Palatul Sutu va fi gazda expozitiei de ambient intitulata "Manuc Bei, negustor si diplomat".
Aventuroasa personalitate a negustorului, diplomatului, omului de lume Manuc Bei, proiectata pe imaginea Bucurestiului la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, a celorlalte cetati dunarene si a zonei basarabene unde el a avut proprietati ori si-a desfasurat negotul, este evocata prin expunerea unor documente, tablouri, obiecte tridimensionale si de arta decorativa, costume, arme, toate autentice, aflate in patrimoniul MMB.
Comertul, camataria si economia de piata
Manuc Bei In colectia MMB, personalitatea lui Manuc Bei este bogat ilustrata, muzeul detinand, potrivit Rompres, impresionante documente originale (scrisori, rapoarte, note autografe, ciorne ale acestora sau copii realizate de secretarii lui Manuc sau de el insusi). Sistematizarea fondului documentar a avut la baza insemnarile rezumative referitoare la continutul acestora, realizate de prof. H.Dj. Siruni.
Sunt expuse liste de cumparaturi, liste de obiecte achizitionate si costul acestora, recomandari pentru cumpararea unor produse, caiete cu afacerile comerciale facute in unele orase precum Isaccea, Silistra sau Ismail, liste privind aprovizionarea unor regimente si cetati turcesti, scrisori consemnand sume date cu imprumut, scrisori de restituire a unor imprumuturi, liste de debitori, chitante, liste cu sume oferite ca imprumut. Documentele ilustreaza legaturile de afaceri cu negustori din principalele centre sud-dunarene din Turcia, Basarabia, Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova, Rusia.
De bon ton in epoca
Alaturi de multitudinea de documente, in expozitie se regasesc numeroase stampe, litografii, harti si planuri continand principalele orase si cetati din dreapta si din stanga Dunarii cu care Manuc avea contracte comerciale sau in care a locuit intr-o anumita perioada a vietii, atat el, cat si familia. In acest sens, sunt interesante planul mosiei de la Hancesti, unde Manuc si-a construit un frumos conac, ca si planul orasului pe care dorea sa-l construiasca pe mosia de la Reni, langa Chisinau.
Totodata, exista expuse si alte obiecte specifice perioadei in care a trait si si-a desfasurat Manuc activitatea: sigilii si inele sigilare, obiecte de imbracaminte, accesorii vestimentare, arme, piese de arta decorativa si arta plastica, instrumente de cantarit specifice zarafiei (cantare pentru stabilirea greutatii monedelor din argint si din aur care au circulat in perioada in care si-a desfasurat Manuc activitatea de negustor), instrumente de masurat specifice epocii (coturi).
Dintre autorii litografiilor, gravurilor si stampelor expuse in expozitia de la Sutu amintim o serie de artisti renumiti in epoca, precum Bouquet, Lancelot, Thorigny, Doussault, Valerio, Raffet, Erminy, Cherubini, Klein, Kauffmann, Le Blond sau Peeters.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.