Mortii de la Andijan: teroristi sau luptatori pentru libertate?
Relatiile dintre Washington si Taskent s-au agravat brusc dupa evenimentele din 13 mai, de la Andijan, cand, in urma reprimarii revoltei populare de catre fortele guvernamentale, au murit, potrivit datelor oficiale, 187 de oameni. Autoritatile de la Taskent sustin ca in spatele evenimentelor de la Andijan se afla islamistii radicali. Organizatiile internationale si SUA au cerut desfasurarea unei anchete internationale independente a evenimentelor in care acestea afirma ca au murit circa 1000 de protestatari, insa presedintele uzbek, Islam Karimov, a refuzat categoric sa discute subiectul. Suparata pe Washington, puterea uzbeka a introdus o serie de limitari pentru folosirea bazei de la Hanabad, interzicand zborurile pe timp de noapte si aterizarea avioanelor grele de marfa, transmite agentia Rusia la zi.
Cererea de a elibera baza a devenit pentru americani o surpriza neplacuta. "A fost jignitor pentru Washington, pentru ca s-a impus un termen ireal pentru evacuarea unitatii - doar sase luni", a declarat directorul programelor pentru Rusia si Asia al Centrului pentru Informatie Militara al SUA, Nikolai Zlobin. Baza americana din Uzbekistan reprezenta nu numai un pilon strategic in razboiul global anti-terorist lansat de SUA o data cu invazia Afganistanului, dar si un punct nodal ca prezenta in zona Marii Caspice, in contextul procesului de democratizare strategica a spatiului post-sovietic.
Situatia s-a complicat din cauza cetatenilor uzbeci care au fugit dupa reprimarea tensiunilor de la Andijan in Kargazstanul vecin. Nota a fost transmisa americanilor in aceeasi zi in care, cu participarea activa a ONU si SUA, din Kargazstan au plecat spre Romania 439 de refugiati uzbeci. Anterior, 11 dintre cei 15 uzbeci detinuti in penitenciarul din orasul Osi, acuzati de Taskent de comiterea unor infractiuni concrete, au primit statut de refugiat, specifica Rusia la zi.
Taskentul se burzuluieste la Biskek si Bucuresti
Guvernul uzbec a denuntat, ieri, "o ingerinta grosolana si inadmisibila a fortelor externe" in legatura cu evacuarea celor 440 de refugiati uzbeci transferati, vineri, din Kargazstan in Romania, informeaza Mediafax. "Conducerea si organele de securitate din Bikek au fost supuse unor presiuni fara precedent pentru a accepta evacuarea unor persoane care fac obiectul unor anchete si sunt acuzate de terorism, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale documentelor internationale privind statutul de refugiat", sustine un comunicat al Ministerului uzbec de Externe. La randul sau, Kargazstanul a anuntat ca i-ar putea preda autoritatilor de la Taskent pe cei 15 refugiati uzbeci aflati inca pe teritoriul sau, dupa primirea celor 440 de persoane de catre Romania. 12 dintre cei 15 uzbeci sunt evadati din inchisoarea din Andijan, 11 sunt "acuzati de apartenenta la o organizatie criminala si de terorism", ultimii trei fiind banuiti de implicare in asasinarea procurorului din Andijan, oras uzbec care a fost teatrul unei insurectii armate, reprimate de autoritati la 13 mai.
Rice il asigura pe Ungureanu de sprijinul SUA
Problema refugiatilor uzbeci din Kargazstan a devenit subiectul unei confruntari intre autoritatile de la Washington si Taskent. Insa nu e greu de observat ca in spatele regimului dictatorial uzbek si a deciziilor sale se afla, de fapt, incercarile tactice ale Moscovei de a mentine Asia Centrala in sfera sa de influenta, dupa pierderea Europei de Est si a altor zone strategice. Bucurestiul, ca mai intotdeauna, prins la mijloc.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a avut, ieri, o convorbire telefonica cu secretarul de stat american, Condoleezza Rice, ne informeaza MAE roman. Cu acest prilej, demnitarul american a dorit sa prezinte personal aprecierile si felicitarile administratiei SUA pentru decizia Executivului roman de a raspunde favorabil solicitarii Inaltului Comisar ONU pentru Refugiati privind relocarea temporara in tara noastra a unui grup de circa 450 de refugiati uzbeci aflati in Kargazstan. Statele Unite, ca si presedintia Uniunii Europene, detinute de Marea Britanie, au salutat si multumit indirect Romaniei pentru decizia de a primi acesti refugiati.
In discutia de ieri a fost abordata si problematica regiunii extinse a Marii Negre, afirma sursa citata. Ministrul roman de Externe a prezentat intentia organizarii de catre tara noastra, in toamna acestui an, a unui eveniment care sa lanseze un proces amplu de reflectie asupra problematicii complexe a spatiului pontic, avand ca obiectiv maximizarea oportunitatilor si gestionarea adecvata a provocarilor. Condoleezza Rice a reiterat interesul deosebit al administratiei SUA fata de problematica regiunii Marii Negre si disponibilitatea de a coopera cu partea romana pe aceasta tema. Astfel, la toamna, "doamna de fier si ciocolata" a diplomatiei americane ar putea fi primita pe puntea "capitanului Basescu". ZIUA va va tine la curent asupra evolutiei acestei manifestari. (D.E.)
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
Cine sunt câștigătorii premiilor RoFintech Awards 2024?
Sursa: futurebanking.ro
-
O companie importantă de logistică și transport achiziționează 100 camioane...
Sursa: wall-street.ro
-
10 Mesaje pe care ar trebui să le lipim prin toată casa ca să le vedem cât...
Sursa: kudika.ro