Preambulul acestor dezvaluiri din cazul subminarii BCR prin PNA, il constituie arhicunoscutul dosar "BCR Novaci". Conform rechizitoriului din 28 noiembrie 2003 semnat de Constantin Irimia, procurorul sef adjunct al Sectiei a II-a condusa de vestitul
Preambulul acestor dezvaluiri din cazul subminarii BCR prin PNA, il constituie arhicunoscutul dosar "BCR Novaci". Conform rechizitoriului din 28 noiembrie 2003 semnat de Constantin Irimia, procurorul sef adjunct al Sectiei a II-a condusa de vestitul Alexandru Chiciu, opt inculpati au fost trimisi in judecata, toti fiind acuzati ca in calitatea pe care o aveau in conducerea BCR Novaci au incalcat cu intentie normele interne de creditare, au acordat credite cu incalcarea legii, au utilizat aceste credite in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, s-au asociat in vederea savarsirii de infractiuni si au savarsit inselaciune in dauna unitatii bancare. Capetele de afis ale dosarului BCR Novaci au fost directorul sucursalei, Sorin Popescu si Dumitru Contoloru, fost director al Sucursalei judetene BCR Gorj. Ceilalti inculpati au fost: Nicolae Ion, fost administrator unic la SC FORAJ SONDE Targu Carbunesti, Marin Ion, director la SC RORORA SRL, Marilena Giurca, Lacatusu Daniela - ofiteri credite la BCR, Tivlea Lorenziana - fost administrator de cont la BCR Novaci si Camelia Ceausescu.
Dosarul BCR Novaci s-a disjuns, extinzandu-se cercetarile pe toata activitatea bancara a firmelor lui Matyas si Marin Ion, precum si a complicelui Tardea. In 4 iulie 2005, PNA transmitea un comunicat in care se aducea la cunostinta opiniei publice ca cercetarile au fost finalizate si s-a prezentat materialul de urmarire penala inclusiv reprezentantilor societatilor comerciale in legatura cu acordarea si obtinerea, in mod nelegal, a mai multor credite in valoare de 1926 miliarde lei de la unele sucursale din Bucuresti ale BCR, RIB si Banca Romaneasca, si ca "toate aceste credite au fost solicitate, obtinute si utilizate de doua grupuri a cate cinci societati comerciale reprezentate, in fapt, de catre inculpatii Marin Ion si Matyas Gabriel Viorel, controlate insa de invinuitul Tardea Paul Petre".
Mentionam ca, initial, la finalizarea rechizitoriului BCR Novaci, prejudiciul era de 865 miliarde, incluzand si penalitatile, precum si prejudiciul din dosarele aflate pe rolul Tribunalului Sibiu. Asa s-a ajuns la prejudiciul sus-mentionat.
Primul atac catre varful BCR
In acelasi comunicat al PNA apare primul atac frontal al procurorilor la adresa unor persoane aflate la varful BCR central, aratandu-se ca "in circuitul financiar-bancar ilicit au mai fost atrasi un vicepresedinte al BCR, directorul Directiei de Metodologie si Managementul Riscului, directorul Directiei de Analiza Clientela, directorul Directiei Politici de Credite si Recuperare Creante Extrabilantiere, toate din centrala BCR, precum si un vicepresedinte al Romanian International Bank".
Cu toate ca aceasta ancheta nu este finalizata, procurorii PNA au afirmat, incalcand dreptul la prezumtia de nevinovatie si facand trimitere la declaratiile unor persoane ce fusesera audiate si arestate in dosarul BCR Novaci, ca cei trei invinuiti din BCR central "interveneau la angajatii din subordine pentru a-i determina sa aprobe si sa acorde credite la intervale scurte de timp, fara a mai insista pe documentatia depusa si verificarea acesteia".
Pentru a retine infractiuni de coruptie (Legea 78/2000, modificata in 2004), procurorii PNA au incercat sa evidentieze starea de complicitate intre toti functionarii de varf ai bancilor BCR Sector 4,6 si Central, RIB si Banca Romaneasca.
In comunicatul sus-mentionat al PNA se face referire doar la directorul de la Metodologie, Mihai Treapat si la vicepresedintele Mihai Ilie, desi se mai vorbeste si de alte doua persoane inculpate, carora nu li se da numele. Aceste persoane, insa, sunt cele care raspundeau de credite ale BCR: Mircea Purcarea si Corneliu Gorcea. Iar la RIB, sunt pusi sub invinuire vicepresedintele Niculae Balan si membrii Consiliului de Administratie, de altfel persoane despre care se stie ca au pus bazele BCR. Printre acesti membri se afla Ion Ghica si Valeriu Mosoeanu, nume foarte cunoscute din sistemul bancar romanesc.
"Umflarea" prejudiciului la vedere
Mari "specialisti" in domeniul financiar-bancar, anchetatorii PNA au creat, actualmente, un prejudiciu de 2431 miliarde lei vechi, fara a tine seama de garantiile care pot acoperi prejudiciul prin executare, fara sa aprecieze daca exista legatura de cauzalitate intre cei de la BCR Novaci si BCR central si fara sa existe o expertiza financiar-bancara. Altminteri, procurorii au mai omis si alte aspecte. In ceea ce priveste legatura dintre BCR central si o sucursala, conform regulamentului si activitatii desfasurate, sucursala acorda creditele in limitele competentelor, iar centrala, respectiv Directia Credite sau Analiza Clientela (cum era in 2002-2003) primea doar informari periodice cu privire la acestea. Numai ca, din decembrie 2002, BCR Novaci avea suspendata de catre BCR central competenta acordarii de credite la persoane juridice. In aceste conditii, cei de la BCR Novaci au acordat in continuare credite, fara stiinta BCR Central, care nu avea de unde sa ghiceasca ce matrapazlacuri se petrec pe plan local. Cand BCR central a constatat acest "mecanism", la inceputul lunii aprilie 2003, a facut sesizare la autoritati cu privire la incalcarea suspendarii dreptului de acordare credite la BCR Novaci. Care, actualmente se intoarce impotriva lor, pentru ca Romania a ramas, chiar si la nivelul anumitor parchete, tara tuturor posibilitatilor de ancheta.
Mihai Ilie si Mihai Treapat de la BCR central au fost pusi sub invinuire din luna martie 2005. Este interesanta invinuirea acestora, mai ales acum, in conditiile in care ei nu au avut atributii in acordarea creditelor. De asemenea, este la fel de interesant momentul in care procurorii PNA incearca sa scoata pe bilant si "pesti mari" pentru ca nu mai pot fraieri autoritatile statului care solicita de o gramada de vreme ca aceasta institutie sa-si argumenteze activitatea pentru care a fost creata si pentru care mananca atatia bani de la buget. Aceste aspecte au impus, probabil, procurorilor de la Sectia a II-a, in plin proces de privatizare a BCR, continuarea anchetei la aceasta maniera. Audierile au vizat cele 72 de persoane invinuite de la toate bancile sus-mentionate si pana acum, din datele pe care le detinem rezulta ca nu a fost acceptata nici o proba in aparare.
Dosarul actual, extins la varful BCR, e constituit din declaratiile catorva dintre inculpatii din BCR Novaci, raportul "specialistilor" PNA si informatii furnizate de BNR. De fapt, specialistii PNA au copiat raportul de constatare din dosarul BCR Novaci si nimic mai mult.
PNA nu e deranjat de "scurgerea" fondurilor
Cel mai important aspect din acest dosar de frauda bancara, mai precis "traseul" banilor din BCR Novaci spre anumite firme, nu a interesat, deocamdata, pe nici unul dintre procurori, desi se retine persoanelor nominalizate la varful BCR si infractiunea de spalare a banilor. Mecanismul era simplu: Matyas emitea bilete la ordin, pe care directorul Popescu Sorin le credita la Novaci, iar biletete la ordin nu se decontau niciodata, pentru ca RIB le oprea. Astfel, Popescu devenea o persoana santajabila, care putea fi usor manevrata. Popescu a trebuit, in acest sens, sa utilizeze firme marunte, prin creditare, care sa acopere "gaurile" din urma. Spre exemplu, una dintre "gauri" a vizat doua bilete la ordin in ianuarie 2003, insumand 126 miliarde lei vechi, dar "mecanismul" le-a acoperit. Acoperirea s-a realizat prin creditarea a 12 firme mici si prin bani luati din contul de "diversi debitori" ai bancii. Ca sa nu observe BCR central, intrucat trebuia sa se raporteze. In dosarele care vizau BCR Novaci s-a realizat o expertiza care evidentiaza aceste elemente.
Pana acum nu exista, insa, nici o proba care sa dovedeasca faptul ca cei din Centrala BCR au fost in cunostinta de cauza cu cele ce se intamplau la BCR Novaci. Exista numai declaratiile unor persoane care au stat destula vreme in arest preventiv pentru a spune, la indemnul procurorilor, orice s-ar putea constitui in proba testimoniala la adresa "pestilor" mari din BCR. Popescu este unul dintre cei care, arestati fiind in dosarul "BCR Novaci", a facut declaratii ulterioare arestarii, in care se da "inocent" de cele petrecute la Novaci. Acesta afirma, in fata anchetatorului, in data de 1 septembrie 2003, ca "existau presiuni puternice din partea acestui om - Paul Tardea - pentru a acorda in continuare credite Grupului de firme "Marin Luminita, in numele acestuia primind personal telefon din BCR-centrala de la Luarentiu Treapat - director Directia de Metodologie care avea ca sef direct pe vicepresedintele BCR Mihai Ilie". Alte probe decat declaratii de acest gen la dosar, impotriva celor din BCR central, nu exista. Colac peste pupaza, in cauza s-au extins cercetarile pe infractiuni care tin de crima organizata si spalare de bani, fara ca invinuitilor din BCR-ul central sa li se aduca pana acum la cunostinta aceste aspecte.
Mai ramane de adaugat, spre stiinta PNA, ca in conformitate cu Legea bancara nr.58/1998, modificata prin Legea 485/2003, raspunderea unei banci este angajata prin semnatura a doi reprezentanti ai bancii si toate operatiunile bancare si de credit se formalizeaza in documente scrise si semnate. Dovada ca BCR central a sesizat ca exista "scurgeri" de fonduri din credite angajate de la BCR de anumiti clienti-firme, exista la dosarele PNA o nota a BCR, din 20.05.2003 (vezi facsmil), in care se arata ca "din informatiile noastre, la RIB si BANK POST se afla depozite bancare constituite din aceste sume (n.red. - e vorba de bani proveniti din creditele bancii). Va rugam sa instituiti blocarea conturilor la toate societatile bancare din Romania pentru clientii din grupul Marin Luminita". Daca demersurile BCR central pentru sesizarea organelor de ancheta in cazul Novaci nu ar fi existat, cu siguranta, toata lumea s-ar fi gandit ca s-a lucrat mana-n mana cu cei de la Novaci. Dar, alta fiind situatia, demersul PNA de a implica in cauza conducerea BCR central permite sa deschida suspiciunea conform careia exista maniera de lucru a implicarii unor persoane foarte cunoscute din domeniul bancar doar pentru realizarea unui bilant frumusel care sa scoata institutia lui Ioan Amarie din impasul in care se afla la aceasta ora. Daca amintim declaratia prin care fostul ministru al Finantelor, Mihai Tanasescu, recunostea in 2003, ca "nu numai primul- ministru a dat telefoane la bancile de stat pentru a sprijini anumite firme cu alocarea unor credite. Am dat si eu telefoane!", ne intrebam de ce PNA a stat cuminte si nu s-a agitat sa faca ancheta. Poate, din cauza PSD.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.