*19ian./1feb. Se stinge din viata dr. Iacob Felix, care a lasat in memoria membrilor Academiei, cum spunea I. Kalinderu, "amintirea nestearsa a unei vieti intregi de munca, de implinirea datoriei, de fapte bune".
*18febr./1mart. Gr. Tocilescu c
*19ian./1feb. Se stinge din viata dr. Iacob Felix, care a lasat in memoria membrilor Academiei, cum spunea I. Kalinderu, "amintirea nestearsa a unei vieti intregi de munca, de implinirea datoriei, de fapte bune".
*18febr./1mart. Gr. Tocilescu citeste comunicarea "insemnatatea documentelor din arhivul sasesc al Brasovului pentru sfragistica romaneasca", iar N. Iorga comunicarea "indreptari si intregiri la istoria romanilor dupa acte descoperite in arhivele descoperite in arhivele sasesti. Brasovul".
*31mart./ 13apr. Ion Bianu prezinta situatia Bibliotecii Academiei Romane din anul 1904 din care reiese ca patrimoniul acesteia a sporit cu 678 volume de carti si brosuri, 166 ziare si reviste romanesti si straine, 27 atlase si harti, opt foi volante.
*8/21apr. Ion Bogdan rosteste discursul de receptie cu tema "Istoriografia romana si problemele ei actuale", din care mentionam: "Reamintindu-mi de progresele istoriografiei romane... vom fi indemnati a ne arunca privirile spre viitor si a ne intreba: in ce directie trebuiesc indreptate puterile noastre de acum inainte, ca cultura istoriei nationale sa prospere si sa fructifice intreaga cultura romaneasca. Caci nu trebuie sa pierdem din vedere nici un moment faptul ca, oricat de importante ar fi pentru viata intelectuala moderna stiintele exacte si numeroasele ei aplicatiuni, pentru un popor mic, desteptat de curand la viata nationala si amenintat din mai multe parti in dezvoltarea lui, crearea unei culturi proprii trebuie sa fie intaia si ultima tinta a educatiunii lui... D.A. Sturdza, in raspunsul sau, dupa ce elogiaza activitatea lui Ion Bogdan, subliniaza: "Constiinta trecutului ne conduce a pricepe actualitatea, insa numai prin cunostinta prezentului putem intra in judecata trecutului si numai atunci lucrarile noastre istorice pot fi luminate de o lumina clara si vie".
*9/22apr. Medicul Gheorghe Marinescu este ales membru titular al Academiei Romane. Sunt alesi ca membri de onoare ai Academiei Romane generalul geodez si cartograf Constantin Barozzi (1833-1938) si istoricul Stefan Dimitrie Grecianu (1825-1908)
*11/24apr. Istoricul Dimitrie Onciul (1856-1923) si geologul si petrograful Ludovic Mrazec (1867-1923) sunt alesi membri titulari ai Academiei Romane. Ca membri corespondenti sunt alesi lingvistul si filologul Sextil Puscariu (1863-1948), istoricul si filologul Gheorghe Ghibanescu (1864-1936), istoricul Gheorghe Popovici (1863-1905), biologul Emil Racovita (1868-1947) si botanistul francez Arnold L. Montadon (1868-1922). D.A. Sturdza este ales secretar general al Academiei pentru o noua perioada de sapte ani.
*3/16iun. Ana Conta Kernbach doneaza Academiei Romane "intreaga opera manuscrisa a fratelui ei", filosoful Vasile Conta. Dr. C.I. Istrati ofera cate 1000 lei pentru un premiu care sa fie acordat o data la cinci ani "celei mai bune lucrari referitoare la cresterea practic din punct de vedere moral si igienic a copiilor sau, in lipsa autorului, unei lucrari relative la demografie".
*7/20oct. Spiru Haret prezinta comunicarile: "Observatiuni asupra cutremurelor de pamant" si "Observatiune personala asupra formarii grindinii", iar dr. Gh. Marinescu "Despre sensibilitatea termica a celulei nervoase si despre insolatii".
*21oct./3nov. A.D. Xenopol prezinta prima parte a comunicarii "Notiunea valorii in istorie", iar la 23 dec./5ian. "Cauzalitatea si faptele de succesiune".
*4/17nov. Dr. Victor Babes sustine comunicarea "Starea actuala a luptei in contra tuberculozei".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.