Dosarul "Vulpea"

Unul dintre cele mai controversate personaje din mediile de putere actuale, chestorul general Virgil Ardelean, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna a M.A.I, a fabricat, din postura functiei sale, multe dosare. Oamenilor de afaceri, infractorilor de joasa speta, politicienilor, altor "colegi" din alte servicii secrete. Munca sa nu a fost in zadar: cu aceste dosare, "valuta forte", cel poreclit "Vulpea" a reusit sa traga mereu sfori, in functie de interesele sale de moment, dar mai ales a reusit sa isi salveze pielea. Si nu-i putin lucru sa ramai in zonele inalte ale puterii de-a lungul a trei regimuri politice! Este si motivul pentru care ziarul ZIUA, ce-i drept cu mijloace mai modeste decat aparatura de care Vulpea dispune, a incercat sa ii ofere chestorului general Virgil Ardelean un cadou, ca preambul inaintea unei frumoase aniversari: propriul dosar.
Secretele lui Virgil, seful Serviciului Secret al Ministerului de Interne
Mereu atent cu propria sa imagine, Virgil Ardelean a avut mereu grija sa isi construiasca o aura de erou, de spion discret si eficient. Totusi, "Vulpea" nu iubeste publicitatea, iese rareori in fata si numai pentru a da explicatii cand unitatea sa este prinsa cu fofarlica, preferand de cele mai multe ori sa se fereasca de tumultul evenimentelor si eventual sa "opereze" din umbra.
O posibila explicatie pentru felul discret de a actiona al generalului este si faptul ca acesta si-a ascuns cat a putut de mult "originea sanatoasa": rasfoind dosarul intocmit de Securitate pentru promovare in tagma securistilor, Ardelean Virgil apare ca fiind fiul lui "natural" (sintagma ce semnifica lipsa identitatii tatalui) si al Ecaterinei Gabor, nascut la 1 august 1950 in Pericei, judetul Salaj, sat in care convietuiesc pasnic doar familii de etnici maghiari si rromi. Acest secret, de altfel deloc scandalos, a fost mereu un punct sensibil al Vulpii. Dar si o pista de lansare pentru cariera prodigioasa ce a urmat: in 1974, Ardelean Virgil era deja absolvent al Scolii de Ofiteri Activi de Militie Baneasa - sectie Militie Economica, clasa Contrasabotaj, unde se pregateau mai ales ofiterii de securitate ce urma sa fie integrati in Directia a II-a. Virgil era pregatit sa devina pastratorul tainelor Clujului, sa protejeze Romania socialista de orice elemente destabilizatoare.
Generalul Stanculescu, varianta clujeana
Un alt episod controversat al carui protagonist a fost tot Virgil Ardelean ne aduce in timpul Revolutiei din 1989. Surprins de intorsatura evenimentelor, Vulpea a intrat in stare de conservare. In calitate de secretar al Comitetului PCR al Militiei Cluj ("pe probleme pofesionale"), capitanul Virgil Ardelean, la acea vreme adjunct al sefului Politiei Municipiului Cluj, a fost chemat urgent la serviciu in data de 21 decembrie. Comandantul Militiei de atunci i-a dat ordin de organizare a unui dispozitiv de pastrare a ordinii publice, in cazul in care ar fi inceput demonstratiile impotriva lui Ceausescu. La auzul ordinului, Ardelean a inceput sa tipe la seful sau, spunandu-i ca nu aude nimic. Comandantul l-a trimis de urgenta la un consult la Spitalul Militar, unde Ardeleanu a "primit", in urma unui telefon suspect primit de catre medic din partea sefului Securitatii, diagnosticul de "otita bilaterala acuta", cu recomandarea de a sta in pat. In acest fel, Ardelean a evitat si participarea si implicarea in evenimentele din decembrie de la Cluj. Ulterior, la multi ani dupa aceste evenimente, Vulpea avea sa recunoasca in fata unor prieteni apropiati ca a preferat aceasta solutie tocmai pentru ca nu stia cum aveau sa se termine protestele revolutionarilor.
Cateva zile mai tarziu, pe 12 ianuarie 1990, au fost alertate din nou fortele politienesti si Armata, in urma incercarii de rasturnare a regimului Iliescu. Este si momentul in care, seful direct de atunci al lui Ardelean, colonelul Grigore Blaga, l-a convocat din nou pe Ardelean pentru a-i da ordine de pastrare a linistii publice. Brusc, acesta si-a pierdut memoria sau pretindea acest lucru si a inceput sa faca in fata comandantului sau scene de isterie, asa ca acesta l-a trimis din nou la Spitalul Militar. Aici, medicii i-au pus diagnosticul de "pierdere temporara de memorie", l-au internat si i-au dat concediu medical pana in data de 25 ianuarie 1990, precum si tratament cu Levomepromazin.
Anii '90 s-au scurs in mare parte destul de greu pentru "Vulpea" care, desi devenise seful Politiei Cluj-Napoca si controla multe afaceri si informatii, tot nu isi implinise visul de-o viata, acela de a deveni seful unui serviciu secret extern. Chiar daca in acest sens, multi dintre amicii sai, precum era si Cornel Caraba, fost sef al SRI Cluj, incercasera sa se foloseasca de multe pile pentru a-i indeplini lui Ardelean acest vis. Intotdeauna pilele "Vulpii" erau neutralizate de altele si mai mari.
Dischetele de la Caritas
Oportunitatea a aparut in momentul prabusirii escrocheriei Caritas, joc piramidal desfasurat de-a lungul perioadei 1991-1994 si care a pagubit peste 250 de mii de romani. Era de notorietate ca Ioan Stoica avea un culoar special de "intrajutorare" pentru ofiterii din Politie, SRI sau Armata, prin care acestia, mai ales ofiterii de rang inalt, isi recuperau mai repede banii decat perioada estimata initial de organizatori. In special pe linia Politiei, Virgil Ardelean a facut multe "comisioane", ajutand nume mari de generali sa prospere. Dar in momentul in care a simtit ca mismasurile se apropie de final, el a fost primul care a dispus un control la birourile Caritas. Stoica nu stie nici astazi (sau nu vrea sa spuna) unde au disparut dischetele "speciale" cu evidentele platilor facute protipendadei acelor vremuri. "Vulpea" insa stie foarte bine unde stau ascunse acele informatii. Caci acele dischete i-au adus ulterior fulminanta, pentru unii surprinzatoarea, ascensiune de la Bucuresti. Si de-a lungul anilor, aceleasi dischete i-au folosit cateodata pentru a ramane in cercurile de putere. Vechii politicieni care se infruptasera din banutii Caritas si care mai aveau inca serioase influente nu puteau sa il dea jos din functie pe Ardelean.
Regizor la Mineriada nr.6
In ciuda reincalzirii recente la foc politic a scandalului mineriadelor, nimeni nu a parut dispus sa isi aduca aminte de implicarea lui Virgil Ardelean in tentativa de lovitura de stat din timpul mineriadei din 1999. Generalul de divizie Virgil Ardelean, seful Directiei de Informatii si Protectie Interna din Ministerul de Interne (UM 0962), a scapat in mod miraculos de cercetarea penala a Parchetului General, in cazul "Tradarii generalilor MI".
Fiind raspunzator cu culegerea informatiilor privind efectivele minerilor, modul lor de actiune, traseele pe care acestia intentionau sa le parcurga, generalul Ardelean a reusit sa-l dezinformeze cu brio in acele zile pe Grigore Dejeu. Este cert ca infrangerea suferita de trupele de ordine la Costesti nu a fost determinata doar de asa-zisa incompetenta militara a generalului Lupu, ci si de lipsa informatiilor din teren, dar mai ales de informatiile eronate pe care lucratorii UM 0962, condusi de Ardelean, le-au trimis cu buna stiinta. Batalia de la Costesti reprezinta unul dintre momentele de care orice roman isi aduce aminte cu groaza. Infrangerea suferita de trupele de ordine in aceasta batalie, in care minerii au fost incitati inclusiv de catre fosti ofiteri de Securitate, activi sau in rezerva, s-a lasat cu cateva demisii si cu mari pagube materiale pentru Ministerul de Interne. Ceea ce s-a intamplat cu adevarat in cadrul MI, in timp ce trupele de ordine erau batute, se stie prea putin. Atmosfera care dainuia in acele ore in sediul MI era dezvaluita pe atunci de profesorul universitar in stiinte juridice Raul Volcinschi, fost prim consilier al ministrului de Interne de atunci, Gavril Dejeu. "Statul major de criza" din conducerea MI era format din cativa generali, printre care si Virgil Ardelean. Profesorul Volcinschi i-a surprins pe generali intr-un birou, in timp ce priveau la televizor cum minerii spargeau barajele MI. Pe chipurile lor se citea o nedisimulata bucurie in momentele in care minerii reuseau sa invinga, pas cu pas, obstacolele puse in cale de trupele MI pentru a-i impiedica sa ajunga in Capitala. Mai mult, sustinea fostul consilier, generalul Ardelean a aplaudat scenele de groaza. Asa cum ZIUA a semnalat, in acele zile s-a pus la cale o lovitura de stat, pregatita de o grupare de generali din MI, printre care se afla si generalul Ardelean. Profesorul isi aminteste ca, in "momentul Costesti", Palatul Victoria nu era pazit, fiind pregatit pentru preluarea puterii. El mentioneaza ca la infrangerea fortelor de ordine a contribuit in buna masura si incompetenta generalului Lupu, care coordona fortele in teren, militar care nu condusese niciodata o aplicatie tactica cu trupe de jandarmi-politisti pe un teren variat.
Alte scandaluri din cariera Vulpii
- 15 martie 2001 - Ovidiu Grecea demisioneaza din functia de sef al Corpului de Control al primului ministru. Grecea prezentase premierului un raport dur la adresa multor demnitari ai statului si, mai mult, acuzase serviciul secret al Ministerului de Interne ca face politie politica. Iata doar cateva fragmente din raportul respectiv: "...interese oculte ale Clanului Ouatu au la baza sistemul relational practicat de vestitul grup de interese de la Cluj, constituit din: Virgil Ardelean, Radu Sarbu, Alin Giurgiu, Sorin Nas si Andrei Marga. Acest grup, prin infiltrare in sisteme relationale, politice diferite si prin satisfacerea unor solicitari ale unor membri ai PDSR de facilitare de privatizari oneroase, incearca penetrarea sistemului relational al primului-ministru Adrian Nastase, printr-o structura aservita, prin numirea comisarului general al Garzii Financiare, col. Neculaie Plaiasu (fost UM 0962), a sefului Politiei Capitalei, col. Mihai Gheorghe (fost UM 0962). Se preconizeaza cooptarea ministrilor Ovidiu Musetescu si Dan Matei Agathon (prin intermediul sefului Corpului de Control al Ministerului Turismului, Mihai Barbuliceanu). (...) Prin usurinta cu care s-a aprobat in sedinta Guvernului prevederea referitoare la numirea functionarilor acoperiti in cadrul structurilor guvernamentale, numiri efectuate la propunerea lui Virgil Ardelean, numai cu aprobarea ministrului Ioan Rus, s-au creat premisele infiltrarii in structurile statului a unor persoane care sa satisfaca interese personale".
- 2002 - in celebrul dosar Sintofarm, "Vulpea" nu a facut altceva decat sa-l acopere pe Toma Zaharia, cunoscut ca "Generalul Heroina", porecla care i se trage tocmai de la aceasta afacere. Virgil Ardelean stia toate dedesubturile acestui caz, cunostea implicarea sotiei lui Zaharia si modul in care acesta din urma a musamalizat ancheta. Cu toate ca in dosar au fost implicati politisti si ca acestia manjeau Ministerul de Interne, Ardelean nu a miscat un deget. Nu a facut nimic, desi avea obligatia, din functia pe care o avea, sa puna la dispozitie informatiile pe care le detinea in acest caz. Le-a tinut pentru el, folosindu-le ca moneda de schimb pentru a-si pastra postul. In raportul lui Ovidiu Grecea se arata: "Gen. Virgil Ardeleanu il are la mana pe secretarul de stat Toma Zaharia privind afacerea SINTOFARM, afacere despre care stie si gen. Berechet, secretar de stat in Ministerul de Interne".
- februarie 2003 - Larry Watts, in calitate de reprezentant al lui Ioan Talpes, a prezentat, la Geneva, analiza "Controlul si supravegherea serviciilor secrete in Romania". Incendiarul raport a tinut prima pagina a ziarelor zile in sir. Intitulat "Documentul de lucru nr. 111", studiul facea o analiza a evolutiei serviciilor secrete romanesti in ultimii ani, pe baza unor informatii publice si a unor evaluari personale. Presa a prezentat pe larg capitolul referitor la activitatea serviciului de informatii al Ministerului Administratiei si Internelor, UM 0962 - Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), unde Watts a semnalat cele mai mari ilegalitati.
- septembrie 2003 - "Vulpea" incerca in toamna lui 2003 sa asculte zi si noapte telefoanele agentiilor de presa MEDIAFAX si AM PRESS. Ardelean i-a cerut lui Ioan Amarie sa dispuna ascultarea telefoanelor celor doua agentii de presa, pe motiv ca aceste interceptari l-ar ajuta sa depisteze o presupusa activitate subversiva a inspectorului principal de politie, Constantin Duvac, din IGP. In mod firesc, o astfel de interceptare trebuia sa vizeze numai pe ofiterul care divulga informatii secrete si nu pe ziaristi, a caror menire tocmai asta este, de a primi de peste tot informatii si a le publica pe cele pe care le considera valoroase spre a fi aduse la cunostinta opiniei publice, indiferent de modul cum au fost procurate acestea.

---

Despre autor: