Regele Fahd al Arabiei Saudite a incetat din viata ieri, in aceeasi zi fiind anuntata numirea printului mostenitor Abdullah ben Abdel Aziz drept nou monarh, iar a ministrului Apararii, Sultan ben Abdel Aziz, drept print mostenitor al regatului saudit

Regele Fahd al Arabiei Saudite a incetat din viata ieri, in aceeasi zi fiind anuntata numirea printului mostenitor Abdullah ben Abdel Aziz drept nou monarh, iar a ministrului Apararii, Sultan ben Abdel Aziz, drept print mostenitor al regatului saudit.

Regele Fahd (84 de ani) era spitalizat de la 27 mai, dar, de fapt, starea sanatatii sale a fost, de circa 10 ani, o permanenta tema de preocupare, puterea fiind exercitata de facto de catre printul Abdullah, fratele sau vitreg, cu doar doi ani mai tanar. Fahd conducea din 1982 Arabia Saudita, monarhie ultraconservatoare si prim producator si exportator mondial de petrol, potrivit AFP. Imediat dupa decesul regelui, printul mostenitor Abdullah ben Abdel Aziz a devenit rege, iar ministrul Apararii, Sultan ben Abdel Aziz, print mostenitor, stabilitatea politica in regat fiind primordiala, Arabia Saudita fiind considerata un aliat al Statelor Unite in lupta contra terorismului, dar si un garant al stabilitatii pe piata petrolului.
REACTII PE PIATA PETROLULUI. De altfel, ca o prima reactie la anuntul privind decesul regelui Fahd, piata petrolului a inregistrat o crestere a pretului cu cel putin 50 de centi la baril, acesta fiind cotat la 61 de dolari. Pentru a tempera temerile pietei, Arabia Saudita a anuntat ca va continua sa produca titei la nivelul necesar pietei, pentru a putea asigura stabilitatea la nivel mondial si a nu provoca perturbari ale pretului.
POLITICA SI CONSECINTE. Dar decesul regelui Fahd nu are consecinte doar pentru piata petrolului, ci si in plan politic, data fiind relatia privilegiata, dar si tensionata a regatului cu Statele Unite.
Precum predecesorii sai, si regele Fahd al Arabiei Saudite intretinea relatii stranse cu Statele Unite, dar acestea au fost puse la grea incercare de atentatele teroriste din Statele Unite din 11 septembrie 2001. De ce? Pentru simplul fapt ca 15 dintre cei 19 autori ai atentatelor erau sauditi. Imediat dupa aceste atentate care au schimbat nu numai America, ci si lumea intreaga, relatiile dintre SUA si Arabia Saudita s-au tensionat, unii dintre membrii familiei regale saudite, dar si alti sauditi cu putere financiara fiind banuiti de finantare ilegala a terorismului.
In ciuda aliantei cu Washingtonul, Arabia Saudita, primul producator si exportator mondial de titei, a luat distanta fata de unele actiuni ale diplomatiei americane, nepopulara in lumea araba.
Deseori calificata drept ""strategica"", alianta dintre Ryad si Washington se bazeaza pe hotararea SUA de a asigura continuitatea aprovizionarii lor cu petrol si pe nevoia Arabiei Saudite de a-si proteja bogatia in ""aur negru"". Sa nu uitam ca subsolul Arabiei Saudite detine un sfert din rezervele mondiale de titei.
Aceasta convergenta de interese s-a materializat in cel mai clar mod, cand fortele irakiene, in timpul lui Saddam Hussein, au invadat Kuweitul in august 1990, suscitand temerea ca vor avansa si mai mult in Golful bogat in petrol.
Regele Fahd a autorizat atunci ca tara sa sa fie o baza pentru coalitia internationala condusa de SUA, care a lansat razboiul din Golf din 1991 pentru a elibera Kuweitul.

SUCCESORUL


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.