Tehnicile domnului Michael Shafir

In luna noiembrie 2004 a fost lansat Raportul Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania. Atunci am facut o prezentare in Ziua a celor 66 de pagini ale rezumatului executiv. Intre timp, s-a tiparit la Polirom - fara a fi dat inca pe piata - masivul volum sintetizand eforturile Comisiei. Pe Internet se poate citi o parte a textului care urmeaza sa apara si in varianta engleza.
Iata acum un pasaj care se gaseste in raportul purtand semnatura tuturor membrilor Comisiei, dar absent in rezumatul executiv. El se refera la adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 31 privind organizatiile si simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob si la dezbaterile privind adoptarea de catre Parlament a actului normativ. Citez: "Soarta Ordonantei este incerta. Dupa ce a intrat in dezbaterea Parlamentului, ..., au fost propuse mai multe amendamente care ii distorsioneaza sensul si ii limiteaza efectele. In Comisia de Aparare din Senat, reprezentantii PNL ... s-au alaturat PRM, cerand introducerea unor amendamente substantiale. S-a facut afirmatia ca notiunea de Holocaust ar fi neclara, precum si ca Ordonanta ar leza dreptul la libera exprimare, constituind, prin urmare, o lezare a drepturilor omului in general. Aceasta pozitie a fost de asemenea imbratisata de un membru proeminent al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki."
Acel membru este specificat la subsol si citat cu doua texte din anul 2002: Gabriel Andreescu, "Contra extremismului, nu impotriva libertatii" si "Necesitatea amendarii Ordonantei de Urgenta nr. 31...".
Logica pasajului este, pentru mine, batatoare la ochi. Mai intai, sunt discreditati reprezentantii PNL care au adus amendamente la Ordonanta spunandu-se ca ei s-au alaturat PRM. De ce pozitia lor ar fi exprimat asocierea cu PRM? De ce n-ar fi fost independenta? Sa presupunem ca autorul are informatii de culise. Mai departe, afirmatiile ca Ordonanta nr. 31 ar leza dreptul la libera exprimare si deci, drepturile omului, apar in context ca fiind viciate de o conceptie PRM-ista. Finalul pasajului care ma priveste spune ca "as fi imbratisat" si eu aceleasi idei, adica gandirea PRM via PNL.
Or, acest punct dezvaluie intreaga masinatie pusa la punct de autor. Pasajul citat face parte dintr-un capitol introdus in Raportul Comisiei de Michael Shafir. El a impus un material poate interesant teoretic, dar nepotrivit unui raport de natura celui elaborat de Comisia Internationala. Iata insa, domnul Shafir a mers chiar mai departe decat promovarea unor teme personalizate. El a vrut "sa loveasca" in adversarul de idei sub acoperirea unei semnaturi colective. Domnia sa cunostea foarte bine ca analizele mele critice la adresa anumitor aspecte ale Ordonantei nr. 31 erau elaborate cu ceva timp inainte de interventiile PRM sau PNL. Macar pentru faptul ca imi semnalase personal adoptarea, de catre Slovacia, a unei legi privind negationismul, dupa ce manuscrisul meu cu referinte analoage ajunsese la domnia sa. Or, daca analizele mele erau anterioare dezbaterilor parlamentare - iar domnul Shafir stia aceasta -, cum puteam "sa imbratisez" opiniile PRM sau PNL? Michael Shafir este un cercetator extrem de minutios, cu un perfect discernamant al nuantelor. Nu putea avea scapari de exprimare. Ci a facut un montaj la filigran pentru a discredita discursul teoretic care nu concorda cu viziunea domniei sale prin stigmatizarea persoanei.
Am mai avut ocazia sa notez folosirea de catre Michael Shafir a unor astfel de mijloace neonorante. Tinta era atunci Gabriel Liiceanu, pe care editia engleza a unui volum al lui Shafir il acuza de premeditare si program in defaimarea evreilor. Publicului romanesc i s-a oferit in schimb o varianta indulcita.
In cazul anterior, cel putin era vorba despre o lucrare care ii apartinea in totalitate. Intristator in exemplul recent este faptul ca prin astfel de tehnici, Shafir compromite un volum colectiv, cu miza, si discrediteaza munca colegilor sai. Caci, cum sa iei in serios un raport care este folosit de catre autori pentru reglari de conturi? Dupa o astfel de demonstratie, oricine se poate indoi de probitatea metodologica si istorica a paginilor sale.
Oare nu folosesc prea multa energie pentru a ma "lupta" cu Michael Shafir? O fac pentru ca domnia sa reprezinta o tipologie care face rau. Este tipologia unui grup de oameni obsedati sa-si impuna prin orice mijloace teoriile lor subiective pentru a norma binele si adevarul. Incalcand minima decenta intelectuala, ei ajung sa compromita actul de cunoastere la care ne obliga "memoria democrata". Arunca o pata de suspiciune pana si asupra cercetarilor privind Holocaustul pe care, se presupune, acest grup le-ar onora.

---

Despre autor: