Ultimele evolutii ale societatii romanesti, in ansamblul ei si in corelatiile internationale, l-au adus din nou in prim plan pe Presedintele Romaniei, binecunoscutul, deja, Traian Basescu. Ca "anticipatele" erau un gand mai vechi al titularului de la
Ultimele evolutii ale societatii romanesti, in ansamblul ei si in corelatiile internationale, l-au adus din nou in prim plan pe Presedintele Romaniei, binecunoscutul, deja, Traian Basescu. Ca "anticipatele" erau un gand mai vechi al titularului de la Cotroceni nu era un secret pentru nimeni. Mai cu har, mai cu mar, cum e pe la noi, s-ar fi facut. Dar au intervenit "rapirea din Bagdad" si inundatiile din Banat care au schimbat ordinea prioritatilor pana la darea peste cap a agendei. Episodul de la Curtea Constitutionala a coincis cu gravele noi serii de inundatii care au dus unde ne aflam: suntem nevoiti sa gestionam consecintele inundatiilor si sa respectam riguros calendarul si obligatiile legate de admiterea in Uniunea Europeana. Anticipatele se vor un instrument de lucru pentru eficientizarea unui mecanism de lucru. Dincolo de ambitiile, orgoliile, aranjamentele si bataliile dintre diferitele parti ale spectrului politic si social.
Presedintele este cel care va trebui sa impace si sa uneasca partile spre binele general. El e azi Traian Basescu. "Un om intre oameni" caruia propriile calitati si jocul rasucirilor vietii, prin votul din 2004, l-au dus unde se afla: la Palatul Cotroceni. Ne place sau nu, Traian Basescu, alaturi de Parlament, Curtea Constitutionala si Guvern, are responsabilitatea de a ne face "sa traim mai bine".
Cum? Obiectivul principal, cu o miza uriasa pe durata medie si lunga a istoriei, asa cum a fost si idealul unificarii "Tarei si Neamului" in 1918, intrarea in Uniunea Europeana. Cu costurile sociale de rigoare in imediat, dar cu incalculabilele avantaje pentru viitor. Sansa noastra este sa fim acum, dincolo de emotii, simpatii, antipatii sau interese, solidari pentru "indeplinirea acestui obiectiv". Traian Basescu are marele avantaj de a avea "lipici" la oameni. Ca si Mircea Dinescu. Spirite "sudice" cu personalitate extrem de bine conturata, avand simtul umorului si al ridicolului, dar si o tenacitate/ perseverenta ce contrazice fatalismul neaos si lehamitea paguboasa de atatea ori. Nu e un detaliu de neglijat, mai ales cand ai de a face cu spiritul nabadaios, plin de umori, al conationalilor nostri. Basescu stie cum "sa-i ia" pe fiecare, cu instinct nativ si trecut prin buna scoala de viata care este marinaria. Sigur ca a conduce o nava este altceva decat a dirija o tara: mai mult si mult mai complicat, un popor. Care vine si dupa decenii de comunism, care vine si intr-o lume care ea insasi este in schimbare. Traian Basescu e obligat sa navigheze extrem de atent si de eficient pentru a ne scoate la liman. Nu ca ar fi sa ajungem in "tara fagaduintei", ci pentru a trai, cat de cat, decent. Alaturi de celelalte popoare, fara sa fim neaparat mai cu mot. Presedintele Basescu e bine sa nu se piarda cu firea. Este, si va fi si in viitor, supus la nenumarate atacuri. Va trebui sa coaguleze langa el pe toata lumea, dandu-le incredere si capatand la randul lui incredere ca va fi bine pentru cat mai multa lume. Nu neaparat pentru o Romanie sau alta - nu e decat una singura -, ci pentru un proiect bine conturat si executat. Ultimele iesiri la "rampa" ale lui Basescu - la Maracineni si in Vrancea - confirma afirmatiile noastre. Realitatea din teren, extrem de grava altminteri, nu se suprapune cu ce prezinta televiziunile. Filmarile spectaculoase demne de pelicule artistice semnate de Tarkovski sau Paradjanov nu folosesc pentru "informarea" cetatenilor. Comentariile emotionale ale crainicelor nu ajuta la sensibilizarea opiniei publice, ci mai rau, induc ideea de ineficienta sau nepasare a autoritatilor. Ceea ce este si neadevarat si nedrept. Efectul unei propagande "negative" - chiar daca invelit pervers intr-un stil patetico-civic - este de neacceptat. S-ar putea sa fie si dedesubturi oculte ale marilor posturi de televiziune care ne scapa, dar a face "rating" din nenorocirea semenilor nostri ni se pare de neacceptat. De aceea bine face Basescu ca nu se lasa. Ca si Dinescu, pe care multi il privesc cu rea vointa acolo unde nu este si rea credinta, Basescu e in stare sa duca in spate multe. Pericolul care-l paste este sa nu devina prizonierul propriei personalitati: nu ar trebui lasat singur, de capul lui, intre SPP-isti si "yesmeni". "Oamenii presedintelui" nu se vad! (De multe ori, mai ales in lumea ultraspecializata de azi, ei sunt tot atat de importanti. Karl Rove este eminenta cenusie a lui Bush. La noi cine ar fi? Greu de raspuns.) Iar cand apar e jale - purtatorul de cuvant, sa dam doar un exemplu, ar trebui in primul rand sa zambeasca, nu sa bage spaima in noi, "Auleo, ce-am mai facut!". Comunicarea cu "masele" a presedintelui este obturata de o rea si ineficient - distorsionata activitate de imagine a institutiei prezidentiale. Stim bine ce inseamna asta. Disparitia lui Andrei Plesu de la Cotroceni nu a fost de bun augur. Dar se poate repara. Avantajul lui Basescu, ca si al lui Dinescu, fata de noi ceilalti, e ca are rabdare sa si asculte. Ceea ce nu e putin lucru. Avem incredere ca necazurile inundatiilor vor trece si ca la 1 ianuarie 2007 vom fi membri ai UE. Iar Dinescu si Basescu vor bea un pahar de sampanie "Cetate" in fata natiunii fericite ca o sa traiasca mai bine fara sa faca nimic: "Pai, daca ne-au vrut, sa ne tina!"

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.