Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane

Norma si permisivitate
S-a spus, pe buna dreptate, ca limba este pentru o cultura ceea ce sangele este pentru un organism. La festivitatea de deschidere a Societatii Literare Romane, Timotei Cipariu spunea ca "limba nu poate sa lipseasca nici unui popor, ea se naste odata cu el, creste si dezvolta, infloreste si se vestejeste odata cu el, imbatraneste si moare una data cu el". La lansarea celei de a doua editii a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane" (DOOM), acad. Eugen Simion, observa ca exista doua atitudini radicale fata de limba: una purista, care nu accepta cuvinte noi si o alta permisiva, uneori, pana la anarhie. Exista insa si o atitudine lucida, permisiva, fiindca limba evolueaza firesc pe masura ce apar noi cuvinte si notiuni. Discutii de acest fel sunt peste tot in lume, dar, de pilda, in Franta, unde un asemenea dictionar se innoieste anual, normele impuse de Academia Franceza sunt respectate. La noi, din pacate, nu se intampla asa si ortografia a ajuns un subiect de dezbinare cand este vorba de respectarea normelor stabilite de Academia Romana si confirmate de Legea 752/2001. Desigur, putem spune ca ortografia este o "conventie", dar ar fi tuturor folositor ca, o data acceptata si validata de cea mai inalta autoritate stiintifica, sa fie respectata de toti cei care scriu si vorbesc limba romana, chiar daca initial nu au fost de acord. Si iar se mai spune ca "uzul impune norma", dar si aici ar trebui sa fim cu mai mult discernamant ca sa mai putem spune, ca odinioara, ca "mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim"...
Traditie si consecventa
Gramatica si ortografia limbii romane a fost una dintre principalele preocupari ale Academiei Romane, inca de la infiintarea ei in urma cu 139 de ani. Acad. Marius Sala, directorul Institutului de lingvistica Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti al Academiei Romane, a amintit de amintit de aparitia DEX -ului, editat in 7000.000 de exemplare, un fel de "Larousse" al nostru, MDA-ului, cu cele 4 volume si 175.000 de intrari ca momente de referinta pentru preocuparea de a oferi instrumente de lucru tuturor vorbitorilor de limba romana. Initiativa acestei noi editii, aparuta dupa 23 de ani, apartine acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a fost o necesitate si reprezinta "cel mai bogat dictionar normativ al limbii romane". Este o lucrare fundamentala, la care au muncit numerosi cercetatori dintre care au fost amintiti: Ioana Vintila-Radulescu (coordonator), Marina Radulescu-Sala, Gabriela Pana-Dindelegan, membru corespondent al Academiei Romane, acad. Gh. Mihaila. Aparitia lui in timp record si in conditii grafice deosebite se datoreaza Editurii Univers Enciclopedic, directorului ei, Vlad Popa.
Mai multe amanunte despre felul in care s-a elaborat aceasta lucrare au fost oferite de Ioana Vintila-Radulescu si, in principal, se refera la nevoia de a include aplicarea Hotararii Academiei Romane privind inlocuirea lui i cu a, cum s-a procedat in cea de a V-a editie a "indreptarului" ca si a introducerii unor noi cuvinte folosite curent in ultimii cincisprezece ani. Se poate spune ca acum avem "un dictionar mai complex in care au fost respectate atat latura formala, cat si componenta semantica, la care s-a adaugat cea stilistica". DOOM, cuprinde peste 62.000 de cuvinte, cu cca. 2.500 de cuvinte noi, "preluate selectiv din surse lexicografice, din mass-media, din texte publicate pe Internet sau din limba literara actuala. O observatie binevenita: cum cele mai multe dintre cuvintele noi sunt imprumuturi mai ales din limba engleza, includerea lor se bazeaza pe ideea ca "inregistrarea formelor corecte din limba de origine si sugerarea cailor pentru posibila lor adaptate la limba romana sunt preferabile ignorarii realitatii". Acestea, ca si schimbarile de norma si interpretare pentru 3.500 de cuvinte, semnalate corespunzator, fac din aceasta editie o lucrare "aproape noua". Autoarele sunt constiente ca nu este o lucrare perfecta, ci perfectibila si asteapta observatiile si sugestiile de care vor tine seama la viitoarea editie.
Marina Radulescu-Sala a si raspuns unor observatii privind necesitatea unor variante ortografice, ortoepice si morfologice pentru unele cuvinte. Da, este o opera "de tranzitie" si de aceea variantele prezentate reflecta felul cum se vorbeste si se scrie acum, ca si tendintele existente. Primul tip de variante sunt cele strict ortoepice si se refera la accentuarea unor cuvinte cum sunt trafic, antic, manager, s.a. Cel de al doilea tip de variante sunt strict ortografice, ca in cazul numelui Iisus sau Isus. Urmatorul tip de variante sunt ortografice si ortoepice, ca in cazul cuvintelor filosof / filozof sau Hristos /Cristos. Ultimul tip de variante sunt cele morfologice, respectand "alegerea" facuta de limba vorbita. In toate aceste cazuri "norma" nu este unica.
"Un limbaj in libertate"
Caracterizand lucrarea ca "un nou instrument normativ", Gabriela Pana- Dindelegan l-a citat pe Leo Spitzer, care vorbind despre limba romana raportata la alte limbi romanice a definit-o ca "un limbaj de libertate", consecinta a unei "permisivitati excesive". De aceea aparitia unei noi editii era cu atat mai necesara pentru ca aceasta permisivitate "trebuie supravegheata, controlata" de specialisti spre a oferi noi instrumente normative. Innoirea lui era cu atat mai necesara cu cat evenimentele de dupa 1989 au avut un impact lingvistic important. Caracterul normativ respecta "uzul" cu variatiile lui stilistice si pragmatice si variatiile impuse de evolutia limbii insasi. Pentru aceasta, in afara celor doua zone - cea corecta si cea incorecta - exista "o zona lingvistica de toleranta" deschisa preferintelor subiective. Dupa ce a infatisat pe larg felul in care DOOM raspunde obiectivelor pentru care a fost elaborat, Gabriela Pana-Dindelegan l-a caracterizat ca "o etapa intermediara in vederea intocmirii unei editii definitive". In acest scop, a propus formarea unui colectiv care sa monitorizeze limba literara actuala pentru o innoire periodica, ceea ce ar permite testarea variantelor propuse si, in cazul imprumuturilor, ragazul ca limba insasi sa opereze o prima triere si "chiar o optiune pentru forma gramaticala sub care imprumuturile ar trebui adaptate".
Revenind la Hotararea Academiei privind inlocuirea lui i cu a, acad. Gh. Mihaila l-a amintit de Titu Maiorescu care a pledat pentru o ortografie traditionala cat e necesar, dar moderna si legata de pronuntare. Si atunci au fost discutii, dar s-a ajuns la un acord si editia din 1932 a "indreptarului ortografic" al lui Sextil Puscariu si Naum aducea modificari de nuanta, care s-au impus si raspandit ca instrument normativ. In 1949 cand ne-am conformat normelor proletcultisme, modificate si ele in 1964 cand s-a revenit, cel putin pentru "Romania", roman cu derivatele respective, la normele traditionale. "Ortografia noastra s-a orientat, in cele din urma, dupa latina tarzie si, intr-o anume masura, dupa italiana". Deci, nu este vorba de norme noi, ci de revenirea la normele traditionale. In concluzie, "revenirea" este necesara cu atat mai mult cu cat Hotararea Consiliului de Ministri din 1963 a fost abrogata in 2001.
Publicam Apelul lansat de Academia Romana cu prilejul lansarii celei de a doua editii DOOM.
Apelul lansat de Academia Romana in legatura cu folosirea corecta a literelor a si i
* Constatand ca, de peste un deceniu, in problema lui "a sau a contra i din i", in scrisul romanesc persista coexistenta a doua sisteme ortografice;
* Considerand ca aceasta situatie, cu totul izolata in lumea moderna, risca sa fie considerata o lipsa de maturitate si de intelepciune a culturii noastre;
* Avand convingerea ca, in momentul de fata, ratiunile extralingvistice ale uneia sau alteia dintre cele doua optiuni s-au estompat considerabil;
* Tinand seama de faptul ca a din "a" fost adoptat de invatamantul romanesc de toate gradele;
* Salutand acceptarea ei de catre tot mai multe persoane si institutii, constiente ca o dubla ortografie este dovada de neseriozitate intr-o cultura nationala;
* Observand ca laxismul in acest domeniu - in care nu pot exista masuri coercitive - risca sa agraveze, mai ales la generatia tanara, tendinta nerespectarii oricaror norme, nu numai a celor lingvistice, pe care le deplangem cu totii;
* Avand in vedere ca pretutindeni in lumea civilizata, codificarea prin norme ortografice, de catre personalitatile reunite in societati savante, reprezinta o simpla conventie, insa cu caracter social, oficial si prescriptiv, care contribuie la realizarea unei limbi literare unitare;
* Academia Romana, in virtutea drepturilor si obligatiilor sale stabilite prin Legea nr. 752/2001 face un apel catre toate institutiile din Romania si catre toti reprezentantii culturii romanesti in favoarea respectarii, in toate productiile cu caracter public, a normelor de scriere cu a din a si, respectiv i din i si cu sunt in conditiile stabilite prin normele academice actuale.

---

Despre autor: