Ultima teapa

Martore imi sunt sute si sute de randuri din acest colt de pagina: nu o data am privit cu umana intelegere gesturi, vorbe, initiative, chiar si gafe ale fostului sef al statului, dl Ion Iliescu. Asa voi proceda si-acum cand - cel putin pentru mine - e clar care-a fost rostul amplasarii haios-sinistrului "monument" al Revolutiei, taman in locul unde se iteste acum, adica taman la nici 100 de metri de tulburatorul Maniu al lui Mircea Spataru si de bustul lui Corneliu Coposu al lui Mihai Buculei. Cred ca senatorul Ion Iliescu isi rade-n barba privind de la ferestrele institutiei unde somnoleaza ce vecinatate au istoricii sai dusmani de moarte: o teapa, ridicata aproape peste noapte de "cunoscutul designer Alexandru Ghildus", cum il numeste pe autorul oribilitatii cunoscutul medievalist si om de sufragerie al lui Ion Iliescu, acad. Razvan Teodorescu. Eu asa stiam - desi poate stiam gresit - ca un monument, o sculptura de proportii se incredinteaza de regula unui sculptor, nu unui designer, care se ocupa de cu totul altceva: de designul unor vaze, unor piese de mobilier, al unor obiecte de birotica, de vestimentatie sau - de ce nu? - al unor vibratoare. Nu ma indoiesc ca Alexandru Ghildus e foarte bun in sensul asta, al vibratiei estetice in fata unor lucruri mici si stramte. Dar de-aici pana la pretentia de a fi sculptor, si inca unul monumental, sa ma ierte Dumnezeu, da'...
Si ca sa revin la cunoscutul nostru medievalist: ca de obicei, prins cu mata-n sac, el o arunca, moarta deja, in ograda altora: a sculptorilor Ion Marchis, Bogdan Barladeanu, a arhitectului Gheorghe Balasoiu, a functionarului public Stefan Damian, a nu stiu caror revolutionari s.a.m.d., care ar fi format juriul desemnat sa aleaga proiectul cel mai izbutit. Ma rog, foarte bine, dar juriul asta de cine a fost ales? Intrebare retorica, desigur.
Asa incat, cu umana intelegere, il felicit pe dl Iliescu pentru aceasta noua teapa din ceasul al doisprezecelea al mandatului sau. Poate ultima, sper.

---

Despre autor: