Scriu textul asta doar asa. Pentru placerea mea, practic. Pentru ca nu recunosc, din principiu, genul "scrisorii deschise", decat cu rare exceptii, insist sa spun ca asta este o nescrisoare si, obligatoriu, inchisa. Adica nu ma adresez nimanui, nu pr
Scriu textul asta doar asa. Pentru placerea mea, practic. Pentru ca nu recunosc, din principiu, genul "scrisorii deschise", decat cu rare exceptii, insist sa spun ca asta este o nescrisoare si, obligatoriu, inchisa. Adica nu ma adresez nimanui, nu pretind la vreo reactie si nu astept de nicaieri si de la nimeni un raspuns, sprijin sau acord.
Scriu acest text pentru a uita putin de politica despre care scriu si vorbesc permanent. Mai ales ca sezonul politic este pe sfarsite. Tot pe sfarsite este si sezonul de televiziune. Liderii si outsiderii s-au stabilit, ratingurile au fost calculate, venitul inventariat. Fireste, a crescut.
Scriu despre televiziune, desi nu ar trebui sa fac acest lucru din mai multe motive. In primul rand, nu m-a rugat nimeni. In al doilea rand, pentru ca sunt numerosi critici de televiziune care, adevarat, scriu mai des despre politica, despre televiziune ca afacere si, fireste, despre "viata vedetelor de televiziune", dar care sunt, totusi, ca sa spunem asa, profesionisti, ba chiar corifei in ceea ce fac. In al treilea rand - cel mai important -, pentru mine ca om cu emisiune proprie de televiziune, ar fi o teribila lipsa de tact sa formulez public fie si cea mai usoara, nevinovata, gingasa si precauta critica la adresa anumitor neajunsuri ale televiziunii noastre.
Cu toate astea scriu. Pur si simplu doresc - iar asta este, de fapt, pura filozofie - sa spun ca nu se poate cu aceeasi nesimtire sa incurajezi vulgaritatea si obraznicia. Trebuie, in ultima instanta, ridicate niste parapete, bariere, stavile, baraje sau macar bunul gust si cele mai elementare cunostinte.
Nu ma refer la erotic, violenta, duritate si alte asemenea lucruri protejate de libertatea de expresie si de libertatea mijloacelor de informare in masa. Ma refer la limba rusa si la cultura generala.
Nici o Constitutie, care interzice, intr-adevar, cenzura si proclama doua mai sus aminitite libertati alaturi de multe ale zeci, in nici un articol nu proclama libertatea obrazniciei si dreptul sfant la vulgaritate.
Am descoperit recent legea inmultirii obrazniciei si vulgaritatii in societate. Legea suna asa: daca obraznicia este permanent aratata pe micile ecrane, atunci numarul obraznicilor in societate se inmulteste intr-o progresie aproape geometrica. Acelasi lucru se intampla si cu vulgarii, daca li se acorda mereu timp de emisie. E ca in cazul cu berea. Mai intai au loc bombardamente fluvii cu reclama la bere, apoi apare printre tineri, nemaiintalnit pana atunci in Rusia, alcoolismul de bere.
Intr-una din recentele lui emisiuni, "Revolutie culturala", Mihail Svidkov a avut proasta inspiratie de a invita o cucoana, care s-a recomandat studenta la un institut pentru arta televiziunii si care si-a inceput discursul incercand sa reproduca un pasaj din, cum a zis ea, "intelepciunea populara", al carei autor fireste l-a uitat. Mai departe, tanara s-a straduit sa redea maxima despre cum "toate familile fericite seamana una cu cealalta, fiecare familie nefericita...".
Auditoriul a oftat. Ba chiar s-au auzit niste voci care au insistat ca, totusi, nu este vorba de "intelepciune populara", ci de Lev Tolstoi. Vreau sa spun ca aceasta studenta nu a citit, dupa toate probabilitatile, "Anna Karenina", desi acum este o studenta de viitor si care, mai devreme sau mai tarziu, va veni sa lucreze la unul din posturile de televiziune.
Ma preocupa mai putin emisiunile despre animalele tinere. Daca in aceasta categorie sunt incluse cursurile publice de psihologie si psihiatrie, din pacate, fara comentariile de rigoare, asemenea observatii in direct la televiziune pot fi chiar utile. Dar cand obraznici cu pregatire profesionala raspandesc, cu buna stiinta, obraznicia in randul maselor si inca pentru niste sume de bani la care nu si-a permis sa viseze nici un filosof, asta sperie la modul cel mai serios. Poate as trece cu vederea peste vorbaria specifica noului gen de jurnalism "informatie-divertisment", daca nu ar fi insotite de tot felul de aluzii triviale, admise, poate, doar in discutiile elevilor de a opta, si doar in toaleta.
Redactor sef la revista "Politiceskii Klass", publicat de cotidianul Rossiiskaia Gazeta.
Agentia "Rusia la zi"

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.