In ultimul sfert de secol, starea guvernarii si mass-mediei din Africa a demonstrat progrese incurajatoare. Africa a trecut nu numai peste ramasitele cele mai maligne ale colonialismului, ci si peste constrangerile rigide ale Razboiului Rece.
A
In ultimul sfert de secol, starea guvernarii si mass-mediei din Africa a demonstrat progrese incurajatoare. Africa a trecut nu numai peste ramasitele cele mai maligne ale colonialismului, ci si peste constrangerile rigide ale Razboiului Rece.
Africa a invatat mult despre democratie in acesti ani, cat si despre fragilitatea si potentialul sau. Se asteapta din ce in ce mai mult ca guvernele sa fie schimbate in mod pasnic, sa coopereze la nivel regional, sa atraga capacitatile si sa ii pedepseasca pe corupti. Iar progresul depaseste guvernele. Dupa cum arata un raport recent al Comisiei Economice pentru Africa, "vocea si puterea societatii civile si ale mass-media au crescut in ultimul deceniu de reforme democratice."
Insa mai sunt multe de facut in diverse domenii, in special in ceea ce priveste mass-media.
Respectul pentru libertatea presei rezulta dintr-un respect pentru pluralism, vazut ca un element esential pentru pace si progres. Pluralismul presupune disponibilitatea de a asculta mai multe voci - fie ca suntem de acord cu ele sau nu - si bunavointa de a accepta o diversitate de culturi.
Cand diversitatea noastra ne dezbina, consecintele pot fi tragice, asa cum am vazut in Ruanda, Coasta de Fildes, in Republica Democratica Congo si in Sudan. Insa atunci cand toleram diversitatea, punem bazele stabilitatii si progresului.
Insa mai exista si o alta problema actuala legata de media, referitoare la gradul de adecvare a cunostintelor jurnalistice, in contextul unei lumi care devine din ce in ce mai complicata. Aparent, liderii africani sunt deosebit de suspiciosi in ceea ce priveste profunzimea acestor cunostinte si au dubii autentice referitoare la perspectiva oferita de jurnalisti asupra unor subiecte dificile. In mod evident, un set de cunostinte mai profunde si mai aprofundate va avea un rol deosebit de important pentru viitorul jurnalismului african.
Exista o penurie de jurnalisti care sa dispuna de suficiente informatii pentru ca sa informeze publicul african.
Pentru a imbunatati lucrurile, trebuie sa incurajam dialogul si comunicarea intre jurnalisti si politicieni, functionarii publici, oamenii de afaceri si liderii religiosi - pe scurt, vocile societatii civile.
In ceea ce priveste mass-media, aceasta ar trebui sa insemne o cercetare mult mai riguroasa a procesului de informare si redare a informatiilor.
Insa si sursele pot face mai mult pentru a ajuta. Reuniunile neoficiale de informare, de exemplu, sunt frecvente si reprezinta o rutina pentru Occident, insa sunt deosebit de rare in Africa. Unii jurnalisti intampina dificultati in a obtine raspunsuri, chiar si in cazul unor solicitari directe.
Intr-o lume ideala, jurnalistii ar trebui sa fie initiati in nuantele subiectelor pe care le abordeaza. Exista motive rezonabile pentru care acest ideal inca nu a fost atins. Mai presus de toate, jurnalismul nu este privit ca o profesie nobila deoarece mult prea multi tineri africani au vazut in jurnalisti simpli propagandisti. Mai mult, jurnalismul este adeseori periculos. Intre 1985 si 1995, 108 jurnalisti si-au pierdut viata in Africa; riscul, desi se diminueaza, este inca unul real, iar majoritatea ziaristilor africani sunt platiti mult mai prost decat cei care aleg alte profesii.
Proprietarii si managerii mass-media sunt, de asemenea, de proasta calitate. Adeseori cei care stabilesc agenda media o considera, in primul rand, drept o agenda de afaceri. Adeseori succesul mass-media este masurat din punctul de vedere al profitului financiar. Acestea contribuie la formarea mass-media manipulative, care distorsioneaza si induc in eroare in cursa pentru cititori si prestigiu. Jurnalismul este subordonat divertismentului, iar datoria de a informa cedeaza in fata necesitatii de a face pe placul cuiva.
Informarea responsabila si relevanta nu reprezinta o proprietate in acel model de afaceri. Dimpotriva, puterea presei este folosita pentru a inversa sistemele de valori traditionale, de a face irelevantul sa para esential.
Raul pe care il poate provoca un astfel de jurnalism distorsionat este cu atat mai prezent in Africa, unde perverteste sistemele de valori africane, disipeaza energiile africane si aduce deservicii dezvoltarii africane. Jurnalismul de tip manipulativ nu este doar un disconfort aici, ci poate fi si deosebit de distructiv.
In parteneriat cu Guvernul, sectorul privat si institutiile societatii civile, mass-media africane pot deveni o sursa de informatii relevante, comentarii si puncte de vedere pertinente, precum si de responsabilitate sociala constructiva si cooperanta, chiar daca raman libere, independente si se bucura de succes din punct de vedere comercial.
Aga Khan este liderul spiritual al imamilor musulmani siiti din intreaga lume.
Copyright: Project Syndicate, 2005. www.project-syndicate.org

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.