Muzeul Van Gogh din Amsterdam ii dedica marelui artist olandez, pana la jumatatea lunii septembrie, o expozitie care contine numai desenele sale, organizatorii dorind sa evidentieze faptul ca inainte de a fi un pictor genial, acesta este unul dintre
Muzeul Van Gogh din Amsterdam ii dedica marelui artist olandez, pana la jumatatea lunii septembrie, o expozitie care contine numai desenele sale, organizatorii dorind sa evidentieze faptul ca inainte de a fi un pictor genial, acesta este unul dintre cei mai buni desenatori ai vremurilor sale. Desenele cu pricina demonteaza, spre stupefactia multora, mitul ca talentul lui Van Gogh nu era inainte de toate spontan si tumultuos. Cele patru carnete de schite si studii ale lui Van Gogh, care s-au pastrat pana in zilele noastre, scrisorile ilustrate care evoca progresul creatiilor sale dezvaluie un cu totul alt aspect al maestrului.
Desenele cu pricina, executate fie cu cerneala, creion, creta sau acuarele reprezinta in realitate cercetarile atente si rabdatoare intreprinse de artist, care ulterior i-au permis sa-si dezvolte pas cu pas talentul exceptional cu care era inzestrat. Astfel, inainte de a deveni capodoperele pe care le cunoasteam cu totii, lucrari precum "La maison jaune" (Casa galbena), "La Chambre de l'artiste" (Camera artistului), "Le pont de Langlois" (Podul din Langlois) sau "Le Semeur" au facut obiectul a nenumarate studii in incercari care pot fi studiate de catre doritori in cadrul expozitiei de la Amsterdam.
Tehnica
Repetata in fiecare desen al sau, Van Gogh si-a adaptat, cu trecerea timpului, aceasta tehnica atat de caracterista operelor sale: puncte si urme care sunt prezente in toata splendoarea lor in unduirea lanurilor de grau si care fascineaza atat de tare atunci cand le intalnim in razele care inconjoara soarele si in autoportretele sale.
Expozitia dedicata desenelor lui Van Gogh nu este una obisnuita, este pur si simplu o incursiune in intimitatea artistului, cu ajutorul careia privitorul poate parcurge traseul urmat de Van Gogh. Intr-o scrisoare redactata in franceza pentru fratele sau Theo, maestrul isi dezvaluie starile sufletesti: "....ma supar uneori cand imi dau seama din ce in mai mult ca pictura este ocupatia celor mai saraci dintre oameni". Totusi, in momentul in care ridica ochii de pe foaia de hartie si priveste minunatul peisaj de toamna de la Arles, Van Gogh scrie "...da, sunt multumit de soarta mea". Expozitia intituala "Desenele lui Van Gogh. Capodoperele" este organizata din initiativa Muzeului Van Gogh din Amsterdam si a Muzeului Metropolitan de Arta din New York si va fi deschisa pana la data de 18 septembrie. Apoi, intre 11 octombrie si 31 decembrie, expozitia se muta la New York.
Maestrul cel "scump"
Vincent Van Gogh este considerat unul dintre cei mai mari pictori din istoria artei europene iar opera sa, foarte putin cunoscuta la moartea maestrului, se spune ca a inflentat decisiv expresionismul, fauvismul si arta abstracta timpurie, influenta sa regasindu-se si in nenumarate alte aspecte ale artei scolului XX. Valoarea extraordinara a lui Van Gogh a fost recunoscuta pentru prima data abia la 11 ani de la moartea artistului cand la Paris, pe 17 martie 1907, a fost inaugurata o expozitie cu 71 dintre lucrarile acestuia.
Cateva dintre picturile lui Van Gogh se numara printre cele mai scumpe din lume. Pe 30 martie 1987, lucrarea "Irisii" a fost vanduta la licitatie de catre casa Sotheby's cu suma record de 53,9 milioane de dolari iar in mai 1990, "Portretul Doctorului Gachet" a ajuns din nou in fruntea topurilor vanzarilor la Christie's cu 82,5 milioane de dolari. Van Gogh este "detronat" abia in mai 2004 de catre Pablo Picasso, a carui lucrare "Baiatul cu Pipa" a fost vanduta la licitatie de catre casa Sotheby's din New York cu suma record de 104 milioane de dolari.
Anii de inceput
Van Gogh s-a nascut la 30 martie 1853, la Groot Zundert, Tarile de Jos. Tatal lui era preot protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori si negustori de arta.
La varsta de 16 ani, mama lui i-a gasit primul loc de munca, in Haga, la un unchi care era negustor de arta. Parea ca viata lui a intrat pe un fagas normal, dar in 1874 este transferat la Londra, unde se indragosteste de fiica gazdei si isi neglijeaza munca. A fost concediat si trimis acasa. In 1876 se intoarce in Anglia si lucreaza ca colector de impozite intr-o scoala londoneza. Mizeria orasului il afecteaza atat de puternic incat refuza colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezeste iar pe strazi.
Se intoarce acasa si se decide, urmandu-si tatal, sa devina preot, dar studiile teologice i se par prea dificile si se dedica activitatilor caritabile. Asa ajunge in 1878 in Belgia, in zona miniera Borinage. Saracia regiunii este impresionanta chiar si fata de mizeria cartierelor londoneze; isi vinde lucrurile si se muta intr-o coliba saracacioasa, aproape de "ai sai". Patronii, uimiti, il concediaza in 1880.
"La tristesse durera toujours"
In 1881, Van Gogh isi imparte timpul intre Haga si Antwerpen hotarat sa devina pictor. In 1885 pleaca la Paris. Cu ocazia primului sejur in acest oras, inainte cu 11 ani, fusese fascinat de prima si unica expozitie impresionista, iar acum isi dorea sa fie aproape de artistii sai idolarizati. In 1888, cand viata la oras nu mai este pe gustul sau, maestrul pleaca la Arles, unde este puternic impresionat de coloritul peisajului si unde creeaza celebra serie cu florarea soarelui.
Van Gogh era indeosebi atasat de Paul Gauguin, avand in vedere ca ambii artisti considerau ca picturile trebuie sa reflecte trairile interioare. Van Gogh are insa accese de furie tot mai dese la betie si se cearta tot mai rau cu Gauguin. In urma unei certe aprige intre cei doi, Van Gogh il ataca pe Gauguin cu briciul. Gauguin fuge speriat, iar Van Gogh isi taie o bucata din urechea dreapta. Cu aceasta ocazie realizeaza cat de aproape este de dementa. In 1889 se interneaza voluntar in ospiciul din Saint-Remy. In perioadele de calm este lasat acasa sa picteze. In decurs de mai putin de un an picteaza 200 de tablouri.
In 1890 se stabileste la Auvers-sur-Oise, la nord-vest de Paris, un orasel foarte popular in randul artistilor. Se refugiaza intr-o camaruta deasupra unei cafenele si se dedica exclusiv picturii. Picteaza 70 de tablouri in tot atatea zile, insa nu rezista mult timp in acest ritm fanatic. La 27 iulie 1890 iese din orasel si se impusca in piept, dupa care se retrage in camera lui, unde isi petrece noaptea fumandu-si pipa. La doua zile de cand a apasat pe tragaci, la ora unu noaptea, Van Gogh, in varsta de 37 ani, moare din cauza ranii, avandu-l alaturi pe fratele sau Theo, care a povestit ulterior ca ultimele cuvinte ale maestrului au fost ""La tristesse durera toujours" (Tristetea va fi vesnica).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.