Ministrul Miclea impune realizarea acestui cod, pe de o parte pentru ca toate universitatile din strainatate au astfel de documente, dar si pentru ca cele mai grave fenomene din invatamantul superior - asa cum arata ultima cercetare in domeniu - sunt favoritismul, hartuirea sexuala, pe linie ierarhica, relatiile erotice intre profesori si studenti si relatiile de tip "clica" la nivelul academic si administrativ. Carentele din universitati au fost relevate de cercetarea sociologica intitulata "Etica in universitati", realizata in acest an, sub coordonarea profesorului universitar doctor Mihaela Miroiu, de la Facultatea de Stiinte Politice a Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative. Comisiile de etica din fiecare universitate vor elabora propriul document, pe baza proiectului cadru al Codului de etica realizat la nivelul MEdC. Din respectivele comisii vor face parte cadre didactice, altele decat cele din conducerea universitatii, studenti si angajati din structura administrativa a instiutiei. O comisie de etica va exista si in MEdC. Din ea vor face parte cadre didactice, studenti, lideri de sindicat si un jurist.
Studiul in domeniu s-a adresat unui numar de 2.500 de subiecti (reprezentanti ai conducerilor universitare, cadrelor didactice si corpului secretarial, doctoranzi si studenti) din 13 universitati de stat si particulare din toate zonele tarii. Potrivit Mihaelei Miroiu, cei interogati au afirmat ca favoritismul pe criterii de prietenie si rudenie in sensul acordarii de note mai mari, al accesului unor cadre didactice in ierarhia universitara (functii de conducere, salarii mai mari, acordare de prime) reprezinta cea mai grava problema, indiferent de motivele care stau la baza acestei practici. De o gravitate similara este perceputa a fi hartuirea sexuala, pe linia ierarhica, mita oferita profesorilor de catre studenti pentru a obtine o nota mai mare sau a promova un examen, dar si nerespectarea, in cazul profesorilor, a proprietatii intelectuale, respectiv plagiatul. Cu toate acestea, studiul releva o stare de pasivitate fata de problemele mentionate, atat in randul corpului profesoral, cat si al celui administrativ. Astfel, 63% dintre cadrele de conducere sunt multumite de modul in care decurge, din punct de vedere etic, activitatea din institutiile universitare pe care le conduc, iar 83% din personalul secretarial este de parere ca in institutiile de invatamant superior unde lucreaza nu sunt probleme. 67% dintre profesori sunt actori institutionali pasivi, care nu sesizeaza probleme etice la nivelul institutiei unde lucreaza sau nu ii intereseaza acest aspect. Ponderea cea mai mare a actorilor critici se regaseste, potrivit studiului, in randul studentilor, o treime dintre acestia sesizand aspecte disfunctionale ale eticii universitare. (M.J.)
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Femeia care rescrie felul în care copiii învață să vorbească
Sursa: start-up.ro
-
Răzvan Ghenu, Arggo: Ne confruntăm cu din ce în ce mai multe atacuri cibernetice
Sursa: retail.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 29 aprilie - 5 mai
Sursa: garbo.ro
-
Cum se înțelege Alex Velea cu băieții săi: O bag pe nevastă-mea la înaintare...
Sursa: kudika.ro
-
Pepsi a instalat panouri solare pe toate fabricile pe care le are în România
Sursa: wall-street.ro
-
Finqware și FWF vor să automatizeze operațiunile financiare ale companiilor
Sursa: futurebanking.ro