Conform unui raport recent al Comisiei Europene, Europa nu poate inregistra o crestere economica substantiala decat pe baza realizarii de noi reforme. Acesta este si primul raport care incearca sa evalueze costurile pentru Uniunea Europeana in cazul
Conform unui raport recent al Comisiei Europene, Europa nu poate inregistra o crestere economica substantiala decat pe baza realizarii de noi reforme. Acesta este si primul raport care incearca sa evalueze costurile pentru Uniunea Europeana in cazul in care nu va lua astfel de masuri. Cinci sectoare principale sunt vizate de planurile de reforma: piata de produse si capital, investitiile in cunostintele de baza ale economiei, piata muncii, politica sociala si mediul. Daca nu vor fi realizate reforme in aceste sectoare, ponderea populatiei varstnice din totalul populatiei europene ar putea trage in jos cresterea Uniunii, de la 2-2,25 la suta, cat este in momentul de fata, la 1,25 la suta. In ceea ce priveste piata de produse, documentul speculeaza ca, din 1992, cresterea acestora a scazut cu 1,8 procente, iar rata de angajare e cu 1,5 procente mai mica. Totodata, acesta mai estimeaza ca Produsul Intern Brut ar creste cu 0,6 la suta daca ar fi aprobata reforma privind libertatea de miscare a serviciilor. Aceeasi masura ar putea ridica si piata muncii cu 0,3 la suta. Daca pietele de capital ar fi pe deplin integrate, atunci se estimeaza ca si costul capitalului ar fi cu 0,5 procente mai mic, fapt ce ar determina o crestere cu 1,1 la suta a economiei si o reducere cu 0,5 la suta a somajului.
Totodata, raportul mai arata ca exista o adevarata prapastie intre investitiile europene in cercetare-dezvoltare si cele practicate de Statele Unite, UE alocand 4 la suta acestui domeniu, iar SUA 6,8 la suta. Statisticile indica, astfel, ca o majorare a investitiilor in sectorul educatiei ar duce implicit la o crestere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,3-0,5 la suta, iar, in dezvoltare, o ridicare a fondurilor de la 1,9 la suta la 3 la suta, cat sunt in momentul de fata, ar determina o crestere cu 1,7 la suta a PIB-ului pana in 2010. Reformele ar putea determina simultan o reducere a somajului prin cresterea cu 1,5 la suta a populatiei ocupate. Cresterea anuala pe care ar putea-o determina reformele Agendei Lisabona ar fi de 0,75 la suta, adica de 7-8 la suta pe zece ani de zile. Or, toate aceste reforme au fost propuse deja prin Agenda Lisabona. Faptul ca nu au fost aplicate pana in prezent s-ar datora, conform Comisiei Europene, ''subestimarii impactului lor''.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.