Primaria Viseului de Sus vrea sa faca un sat de vacanta pe Valea Vaserului pentru a tine turistii in zona cat mai mult timp. Numai pentru infrastructura are nevoie de o finantare de 3,5 milioane de euro. In Viseu de Sus, somajul este de aproape 50%. Sperantele locuitorilor orasului se leaga de dezvoltarea turismului pe Valea Vaserului pe care circula mocanita, locomotiva cu aburi de pe linia ingusta, forestiera. Pentru turistii atrasi de peisajele uluitoare, ea este un mijloc de transport inedit. Pentru localnici este singura cale de acces care strabate valea pe vreo 40 de kilometri. De ea depinde economia locala bazata pe exploatarea lemnului din padurile vaii. Pentru a micsora dependenta de aceasta industrie, Vasile Ciolpan, primarul orasului Viseu de Sus, vrea sa dinamizeze turismul. Acum turistii nu au prea multe optiuni, petrecand putin timp in zona. Urca si coboara cu mocanita, parcurgand un traseu de cateva ore. Primaria a realizat un proiect pentru construirea unui sat de vacanta intr-o poiana de 10 hectare inconjurata de dealurile impadurite. Acolo ar trebui sa apara case de vacanta, terenuri de fotbal de tenis, un hotel si restaurante.
Proiectul este din 2003 si este lansat prin Programul PHARE. El se ridica la 3,5 milioane de euro, bani cu care se finanteaza infrastructura: curent electric, apa, canal, statie de epurare si caile de acces, precum si o partie de schi dotata cu o instalatie de telescaun. ""Din cate am inteles eu, Consiliul Judetean, care decide, incearca sa nu finanteze acest sat de vacanta. In general, in toata tara, investitiile se fac in jurul resedintei de judet. Maramuresul istoric a fost de obicei neglijat, orice putere a fost"", ne spune Vasile Ciolpan, primar al Viseului de Sus. ""Toate apelurile facute la Prefectura, la minister, la Guvern au ramas fara raspuns. Ni se trimite cate un raspuns in bataie de joc ca sa ne opreasca"", povesteste primarul. El spune ca orasul o duce foarte greu din cauza faptului ca este o zona monoindustriala, iar dezvoltarea turismului pe Valea Vaserului ar atrage si aparitia de noi servicii, jos, in oras. OPORTUNITATE. Chiar daca este o atractie pentru care vin special de la mii de kilometri, mocanita nu-i tine pe turisti in zona de obicei decat o zi. Anul trecut, 9.000 de turisti din toata lumea au vazut Vaserul. In luna august abia se face fata cererii. Multi dintre turisti revin an de an. ""Vin strainii si nu au unde sa-si cheltuiasca banii"", ne spune cu dezamagire Ciolpan, constient fiind de faptul ca in prezent nu se exploateaza decat in mica masura potentialul turistic oferit de natura. Primarul crede ca zona turistica Borsa s-ar putea cupla cu Valea Vaserului, iar turistii vor putea petrece aici mai mult timp. ""Uneori ne gandim ca ar fi mai bine sa pastram valea asa cum este doar pentru localnici, dar pleaca tinerii"", considera Ciolpan. In prima faza ar aparea 150 de locuri de munca.
O alta problema pe care o intampina este scoaterea terenului din regimul silvic. ""Ni se cere o taxa de 1,2 miliarde de lei, taxa care merge la Ministerul Agriculturii pentru dezvoltare, cu toate ca exista Proiectul «Super-Schi in Carpati». In mod normal ar trebui sa fim scutiti de aceasta taxa, dar din cauza faptului ca Vaserul este trecut in etapa a treia, trebuie o hotarare de Guvern ca sa fie trecut in etapa intai. Pur si simplu suntem impiedicati de legile acestui stat, care pe unii ii favorizeaza si pe altii nu"", concluzioneaza primarul. CERERE. Mocanita a trecut de la busteni la turisti nu datorita unei politici de marketing, ci ca urmare a cresterii cererii pe cale naturala. ""Am fost impinsi de la spate de catre presiunea turistilor veniti in primul rand de afara, ca sa dezvoltam aceste servicii. Se facea intr-un mod total dezorganizat, cu totul intamplator"", ne spune Vasile Coman, directorul RG Holtz Company, firma care administreaza calea ferata. ""Am apelat intr-un mod chiar insistent la institutiile statului sa ne creeze cadrul legal pe baza caruia sa pot sa asigur activitatea de transport de persoane ocazional."" Acum turismul nu se face decat in functie de necesitatile industriale ale zonei. Managerii vor sa solicite o concesionare pentru un motel, o partie de schi, si chiar o ferma agricola pur biologica, o pastravarie si un traseu pentru hipismul montan.
Directorul spune ca un tren special costa de la 500-600 de euro si pana la 1.000 de euro, pretul fiind facut in functie de cat pot sa ofere si turistii. Un bilet pentru dus-intors, pentru o zi, costa 200.000 lei, iar unul de o saptamana se ridica la 700.000 lei. Coman a auzit de la turisti despre persoane fizice sau chiar firme din tara care vand informatii despre accesul la mocanita. Intermediarii cer 200-300 de euro pentru numarul de telefon al directorului, profitand de o lipsa a informatiilor. El ii sfatuieste pe turisti sa se adreseze direct Cailor Ferate Forestiere din Viseu de Sus. Nunti si team-building
TRADITIE. Maramuresul istoric atrage turistii la Gabriela