INSOMAR a realizat in perioada 17-22 iunie o cercetare sociologica, pe 1702 persoane, din 55 de localitati rurale din 40 de judete si din municipiul Bucuresti. Chestionarul a fost administrat la domiciliul persoanelor intervievate, iar rezultatele
INSOMAR a realizat in perioada 17-22 iunie o cercetare sociologica, pe 1702 persoane, din 55 de localitati rurale din 40 de judete si din municipiul Bucuresti. Chestionarul a fost administrat la domiciliul persoanelor intervievate, iar rezultatele au o eroare maxima admisa de 2,4%. Cercetarea analizeaza, pentru prima data, impactul aparitiei unei formatiuni populare si interesul cetatenilor pentru un astfel de demers. Sondajul a avut in vedere PD, cu proaspatul sau presedinte Emil Boc, si PC al lui Dan Voiculescu, celelalte formatiuni de orientare populara - Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) condus de Gheorghe Ciuhandu si Actiunea Populara (AP) a lui Emil Constantinescu - neaparand in aceasta cercetare. Rezultatele arata, spre stupoarea politicienilor, ca romanii nu sunt interesati de aparitia unei formatiuni populare pe scena politica romaneasca si nici macar nu stiu la ce-ar putea folosi un astfel de partid. INSOMAR subliniaza, intr-o analiza care insoteste sondajul, ca in cursul lunii iunie scena politica a fost tot mai agitata. Tensiunile din interiorul Aliantei PNL-PD, dar si cele din interiorul Coalitiei aflate la guvernare, s-au acumulat progresiv pentru a se transforma dupa sase luni de guvernare intr-o "stare problematica". Situatia actuala a celor doua partide care alcatuiesc "nervul politic" al guvernarii Tariceanu, difera semnificativ in privinta capitalului de imagine castigat in ultimele trei luni, in mod deosebit, se arata in analiza INSOMAR. Aceste tensiuni reflecta susceptibilitatile si dezacordurile dintre PNL si PD atat in privinta "agendei politice", dar si a "agendei guvernarii". Astfel, daca liderii PNL au avansat constant ideea unei fuziuni politice cat mai urgente cu PD, fara ca aceasta intentie sa fie reciproc impartasita, in schimb, liderii PD nu si-au ascuns dezinteresul fata de un asemenea proiect, actionand ostentativ in directia unei afilieri rapide la familia "popularilor" europeni. In privinta "agendei de guvernare", PNL a contabilizat toate "penalitatile" acordate de populatie, in timp ce PD si-a trecut la activ cu precadere reusitele actiunilor de politica externa si succesele campaniei de eradicare a coruptiei. In buna masura, PD a adoptat postura de "rentier" unilateral al capitalului de simpatie electorala fata de Traian Basescu, in timp ce PNL tinde sa preia intreaga erodare a guvernarii Tariceanu, constata INSOMAR, pe baza cercetarii sale sociologice.
Cercetarea INSOMAR atrage atentia asupra faptului ca cetatenii nu sunt prea interesati de existenta unei formatiuni populare in Romania. Doar 26,9% dintre romani considera ca e nevoie de un partid popular in Romania, in acest moment (e adevarat intr-o usoara crestere fata de toamna trecuta), fata de 34% care sustin ca nu este nevoie de o astfel de formatiune. Schimbarea doctrinara pe care si-a propus-o PD, de a deveni un partid popular, nu are o perspectiva foarte clara de reusita, se arata in sondaj. Aceasta in conditiile in care, Congresul PD din 25 iunie a ocupat serios atentia mass-media si a publicului. Astfel, doar 33,4% dintre romani au auzit de intentia PD de a-si schimba doctrina si doar 24% spun ca este un lucru bun pentru partid, majoritatea celorlalti neputand nici macar aprecia asupra acestui aspect. In comentariul INSOMAR, care insoteste cercetarea sociologica, se apreciaza ca este interesant de urmarit daca PD va reusi sa isi faca fidel electoratul propriu in acest fel, avand in vedere diversitatea de orientari din interiorul acestuia.
Proiectele alternative de construire a unui partid popular pe baza partidelor din Alianta PNL-PD nu par nici ele a avea prea multe sanse de succes. 41% dintre alegatori nu pot numi un proiect politic potrivit pentru a reprezenta curentul popular, ceilalti fiind foarte impartiti in nominalizarea unui asemenea proiect. Cele mai agreate idei sunt un partid format din fuziunea PNL si PD (13,2%), doar PD (11,6%) si doar PNL (5,9%). Oricum, aceste cote sunt foarte joase, avand in vedere ca, atat PD cat si PNL sunt cu mult peste aceste praguri de sustinere electorala. De altfel, romanii nu stiu exact nici macar la ce ar ajuta existenta unui partid popular puternic in Romania. Ei s-au pronuntat in egala masura ca un partid popular ar fi de folos pentru integrarea tarii in UE, consolidarea democratiei, dezvoltarea economica a tarii.
Romanii vor fuziune intre PNL si PD
Alianta PNL-PD este foarte puternica fiind preferata de 53,5% din cetateni, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. In aceeasi situatie, PSD este cotat cu 26,4% din preferintele electoratului, PPRM cu 10,4%, UDMR cu 4,7%, iar PC cu 1,6% (grafic 4). INSOMAR prezinta si evolutia pe ultimele cinci luni a principalelor formatiuni politice (grafic 5). Sondajul analizeaza, in acest context, si viitorul Aliantei PNL-PD, pe baza raspunsurilor cetatenilor, daca acestia prefera fuziunea sau separarea. Cercetarea subliniaza ca in luna care a trecut, s-a conturat tot mai mult posibilitatea unei ruperi a echilibrului intre cele doua partide ale Aliantei.
Pe ansamblu, imaginea Aliantei este una puternica, daca privim catre variantele politice preferate de electorat in cazul acestei formatiuni, se sustine in comentariul ce insoteste sondajul. Proiectul de fuziune intre cele doua partide componente ale Aliantei D.A. este sustinut de catre 36,1% dintre alegatori, in timp ce 28% cred ca PNL si PD ar trebui sa ramana in alianta fara sa fuzioneze, iar 11% cred ca acestea ar trebui sa actioneze independent. Privind in interiorul bazinelor celor doua partide componente, fuziunea este sustinuta de aproximativ jumatate din votantii PD (49%) si PNL (45%) in timp ce continuarea in formula actuala este si ea sustinuta de 36% dintre votantii PD si 34% dintre simpatizantii PNL. Sondajul reliefeaza neconcordanta dintre opiniile cetatenilor si programul liderilor PD care au refuzat diplomatic, pentru moment, antamarea unor negocieri privind fuziunea cu PNL.
PD a preluat conducerea DA
O alta tendinta cristalizata in ultima perioada este aceea de preluare a conducerii Aliantei de catre PD in defavoarea PNL. Ea a plecat de la inversarea, in timp - de dinainte de alegeri si pana in prezent -, a raportului intre sustinerea electorala a PNL si PD, se subliniaza in cercetarea sociologica. Mai precis, tendinta este tot mai evident favorabila PD. Aceasta inversare a fost sesizata de INSOMAR inca din februarie, fiind pusa - atunci ca si acum -, pe seama impactului major pe care il are Traian Basescu ca "locomotiva" a Aliantei. Succesul operatiunii de salvare a jurnalistilor rapiti in Irak, pe de o parte, si gestiunea defectuoasa a problemelor generate de inundatii, pe de alta parte, constituie principalele motive ale amplificarii "distantei" dintre PD si PNL, sustin cecetatorii INSOMAR. Primul a iesit cu o imagine intarita din actiunea presedintelui, fiind considerat de catre 40,9% dintre alegatori drept partidul cu cea mai mare putere in luarea deciziilor de guvernare, in timp ce doar 25,3% percep PNL in aceasta postura. Preluarea rolului de lider de catre PD in cadrul Aliantei reiese si din faptul ca 40% dintre romani considera ca PD este cel mai puternic partid in interiorul Aliantei, fata de 20% care considera PNL drept cel mai puternic membru al acestei asocieri politice si de 21,7% care cred ca ambele partide sunt la fel de puternice.
De altfel, daca PNL si PD ar candida separat, 57,7% dintre votantii Aliantei ar alege PD si 39,4% ar opta pentru PNL, in timp ce 2% nu ar mai vota.
Tara condusa de Basescu
In opinia celor care au realizat sondajul, preluarea primului loc in Alianta de catre PD datorita lui Traian Basescu se sustine si prin raspunsurile la intrebarea - "Cine credeti ca are rolul cel mai important in privinta modului in care este condusa acum Romania?", unde, Traian Basescu conduce detasat fata de liderul PNL, Calin Popescu Tariceanu: Traian Basescu - 41,8%, C.P. Tariceanu - 8,5%, amandoi, in egala masura - 39,1%. Aceste cifre sunt valabile la nivelul intregului electorat, dar "raportul de sustinerei se pastreaza si daca privim in interiorul bazinului Aliantei.
Analiza INSOMAR arata ca, pe termen lung, problema care ar putea preocupa Alianta DA, aflata la guvernare, va fi care dintre cele doua partide va "receptiona" efectele negative ale guvernarii si care eventualele profituri. Desi exista o asteptare - partial impartasita si de presa -, ca PNL va fi "partidul erou", iar PD "marele beneficiar" al actiunii de guvernare, totusi perceptia ca PD este "principalul partid" al guvernarii, ar putea conduce la efecte de imagine complet inversate in perioada urmatoare.
Vedetele Cabinetului Tariceanu
In ceea ce il priveste, presedintele Traian Basescu a revenit la cota de incredere si de satisfactie politica pe care a avut-o imediat dupa alegeri (iunie 2005: incredere personalitate - 59%). La randul sau, primul ministru a recuperat din "caderea" inregistrata in luna mai la aceiasi indicatori, fara a reusi sa revina la nivelul din martie si aprilie (iunie 2005: incredere personalitate - 38%). Este, totusi, o recuperare nesimetrica, de vreme ce credibilitatea sa ca personalitate politica nu s-a refacut in aceeasi masura ca aceea fata de Guvern. Prin comparatie, echipa guvernamentala a reusit sa obtina un plus de credibilitate prin cativa dintre membrii sai, intre care Mona Musca revine in aprecierile electoratului (incredere - 42%, peste cel al primului ministru). La fel, Monica Macovei, Mihai Razvan-Ungureanu si, oarecum surprinzator, Ionut Popescu, aduna puncte importante la indicatorul credibilitatii guvernamentale (incredere Ionut Popescu - 21%; Monica Macovei - 36%; Mihai Razvan-Ungureanu - 19%). Este o revenire la nivelurile din luna aprilie, respectiv cele dinainte de criza sistemului de sanatate, inundatiile din tara sau problema ostaticilor romani din Irak.
Beneficiarii popularitatii lui Basescu
Alianta DA - legata mult de imaginea lui Basescu si succesul acestuia in rezolvarea crizei ostaticilor - inregistreaza o inversare semnificativa a tendintei negative in aprecierea electorala din luna mai, revenind in cursul lunii iunie la nivelul de 54% (o crestere de 5%). Baza sustinerii sale electorale o formeaza preponderent tinerii din mediul urban si cu un nivel ridicat de educatie. La capitolul prestatiilor independente, cel mai bun scor il inregistreaza Traian Basescu, considerat marele beneficiar al rezolvarii crizei ostaticilor din Irak. Sporul de incredere acordat acestuia de catre electorat in urma succesului repurtat in confruntarea "eroicizata mediatic" cu terorismul international, s-a rasfrant si asupra aprecierilor fata de guvernare, dar mai ales asupra fostului sau partid. Concomitent traseului politic al Guvernului si presedintelui, pot fi definite traseele urmate de alti lideri ai Aliantei. Cei mai bine mediatizati in luna iunie au fost Adriean Videanu - prin parcursul sau la Primaria Generala, si Emil Boc, in postura de "favorit" la conducerea PD. Dupa ce a castigat prim-planul luptei politice din PD, reusind sa castige pozitia cea mai inalta in partid, Boc cunoaste - paradoxal -, o diminuare a increderii electoratului in luna iunie (incredere - 25%), fata de luna mai (incredere - 29%).
Iliescu trage PSD in jos
O dinamica asemanatoare se observa si in cazul PSD, unde Mircea Geoana, dupa victoria obtinuta in cadrul partidului, se afla in regres la indicatorul credibilitate politica, ramanand, totusi, cel mai bine pozitionat lider al actualei Opozitii (35,5%). Fara variatii deosebite, Adrian Nastase continua declinul constant si lent in incredere, pe care l-a inceput dupa pierderea alegerilor (iunie 2005: incredere - 21%). In schimb, Ion Iliescu, dupa o evolutie asemanatoare (scadere lenta), scade abrupt in iunie (incredere - 150%), acuzand cel mai dur impactul mediatic al readucerii in atentia opiniei publice a mineriadelor din '90 si '91. Acuzat si facut principal responsabil de violenta tragicelor evenimente din 13-15 iunie '90 si, pe fondul pierderii statutului de lider "istoric" al PSD, declinul lui Ion Iliescu se rasfrange, implicit, asupra PSD (scadere de la 35%, la 26%, in perioada mai-iunie). 57% din totalul alegatorilor il considera pe Ion Iliescu vinovat de prima mineriada. In plus, datele din sondaj indica faptul ca si intre votantii PSD sunt destui (36%) care atribuie responsabilitatea pentru violentele din anii '90 lui Ion Iliescu. Structura acestui electorat se mentine, in general, in parametrii educationali scazuti, provine din medii traditionalist-rurale si se grupeaza cu precadere spre zona varstei adulte si trecuta de 60 de ani. Dupa o perioada destul de lunga de absenta din zona de interes public, cota de incredere electorala a lui Corneliu Vadim Tudor se situeaza spre 19%, depasind-o pe aceea a lui Ion Iliescu. Referindu-se la Partidul Conservator, formatiunea cu cel mai ingust suport electoral din cadrul Coalitiei de guvernare - dar foarte vocal prin mijloacele remarcabile de care dispune la nivel mediatic -, raportul INSOMAR arata ca acesta nu inregistreza modificari sesizabile in planul sustinerii sale electorale.
Desi jumatate dintre respondentii sondajului declara ca au cunostinta de faptul ca PUR s-a transformat in Partidul Conservator (49,5%), aceasta miscare politica nu a avut vreun efect deosebit asupra scorului acestui partid in luna iunie, cantonandu-se in zona sa traditionala de 1-2%.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.