Italia denunta o operatiune CIA

Rapirea, eliberarea si rearestarea lui Abu Omar
In ziua de 17 februarie 2003, in jurul pranzului, Hassan Mustafa Osama Nasr, alias Abu Omar, si-a parasit locuinta din Milano, indreptandu-se spre moscheea din vecinatatea casei sale. In varsta de 42 de ani, clericul de origine egipteana era cunoscut pentru vederile sale radicale, pe care nu ezita sa si le exprime in timpul predicilor. Acesta era si motivul pentru care el se afla, de mai multi ani, in supravegherea serviciului anti-terorist din cadrul politiei italiene. Abu Omar banuia ca este "monitorizat" si era de obicei extrem de precaut. Nu avea, insa, cum sa-si imagineze ceea ce era pe cale sa se intample. Mergea linistit pe via Guerzoni, ziua-n amiaza mare, cand, dintr-o duba alba, au tabarat asupra lui opt barbati. Era lume pe strada, dar totul s-a petrecut atat de repede incat nimeni nu a avut timp sa intervina. Duba a demarat in tromba.
Timp de aproape un an, autoritatile italiene nu au stiut nimic despre soarta lui Abu Omar. Apoi, in ianuarie 2004, acesta a telefonat familiei, din Egipt. I-a povestit sotiei ca fusese rapit de agenti americani, scos clandestin din Italia si incarcerat intr-o inchisoare din Cairo. Unde a fost torturat cu cruzime. Acum era, insa, liber. Autoritatile egiptene se hotarasera sa-i dea drumul, cu conditia sa nu povesteasca nimanui cele intamplate. De ce a incalcat Abu Omar "legamantul tacerii"? Ramane un mister, cu atat mai mult cu cat era evident ca telefoanele sale din Italia sunt ascultate. Cert este ca a fost rearestat in Egipt, aflandu-se in prezent in inchisoarea Al Tora din periferia orasului Cairo. Regimul sau de detentie s-a ameliorat, insa, simtitor, Abu Omar avand inclusiv dreptul la vizite. Procuratura din Milano a declansat o ancheta cu privire la circumstantele rapirii sale. Toate pistele duc spre CIA.
CIA, operatiune de cinci stele in Italia
Dupa doi ani de investigatii, anchetatorii italieni au ajuns la concluzia ca cel putin 19 agenti americani (printre care patru femei) au fost mobilizati la Milano pentru rapirea clericului de origine egipteana. Ei au facut parte din doua echipe distincte. Prima, formata din sase persoane, s-a ocupat de logistica operatiunii, evaluand rute alternative de "extractie". Cea de-a doua echipa, compusa din 13 persoane, a participat efectiv la rapire.
Potrivit documentelor procuraturii din Milano - citate de "Corriere della Sera" - agentii americani implicati in acest caz au inceput sa soseasca in Italia inca din decembrie 2002. Pozau in turisti sau oameni de afaceri. Utilizau identitati false, dar, in mod straniu, nu s-au straduit prea mult sa-si stearga urmele. Au platit cu carti de credit, au folosit telefoanele din hoteluri, au lasat dupa ei un teanc de chitante care le spun multe despre miscarile fiecaruia dintre ei. N-au facut eforturi sa se piarda in multime. Au preferat sa ramana grupati, locuind si cate sapte la acelasi hotel. Se pare ca farmecul Italiei i-a convins sa imbine utilul cu placutul. Agentii americani n-au folosit nici case conspirative, nici pensiuni modeste si putin batatoare la ochi. Au ales trei dintre cele mai luxoase hoteluri din Milano, platind preturi cuprinse intre 325 si 450 de dolari pe noapte. Numai cazarea la somptuosul "Principe di Savoia" a costat CIA peste 42.000 de dolari.
La 1 februarie 2003, toti cei 19 agenti americani se aflau "in dispozitiv". S-au intrunit, cateva zile mai tarziu, la Spezia, o statiune de vacanta de pe coasta ligura. Atunci a fost definitivat, probabil, planul rapirii. Dupa cateva ore, cativa dintre americani au plecat intr-o scurta excursie la Florenta, insa cei mai multi s-au intors la Milano. Cu exceptia unei singure persoane, toti au mai ramas in Italia inca aproape o saptamana dupa rapirea lui Abu Omar. Patru dintre ei au petrecut la Venetia (cazati tot in hoteluri de cinci stele), alti doi preferand o statiune din Alpi. In total, numai pentru cazare, agentii CIA au platit peste 100.000 de dolari.
Apelurile telefonice si traseul rapirii
Anchetatorii italieni au identificat 17 numere de telefon mobil utilizate de agentii CIA. Cartelele fusesera achizitionate din Italia si platite cu carte de credit. A fost, deci, simplu pentru procurori sa obtina listele apelurilor. Ei au constatat ca, imediat dupa rapirea lui Abu Omar, americanii au inceput sa formeze frenetic numere din Statele Unite si din Italia. Mai mult, prin localizarea semnalelor electronice, anchetatorii au refacut traseul dubei albe, de la Milano, pana la baza militara de la Aviano. Aici, autovehicolul a patruns fara sa fie oprit pentru controalele de rutina. Un colonel american - seful dispozitivului de securitate al bazei aeriene - fusese sunat, de trei ori, de pe drum, de agentii CIA. O demonstreaza lista apelurilor telefonice. Colonelul nu a putut fi interogat de procurorii italieni, fiind intre timp transferat la Pentagon.
La Aviano, Abu Omar a fost imbarcat la bordul unui avion militar care a decolat cu destinatia Germania. A petrecut cateva ore la baza aeriana de la Ramstein, dupa care a fost urcat intr-un alt avion si trimis in Egipt. In timpul acestor peregrinari a fost insotit doar de unul dintre cei 13 agenti CIA implicati in rapire. Cel despre care procurorii milanezi cred ca era liderul grupului si organizatorul operatiunii a aparut in Cairo cinci zile mai tarziu. El este cunoscut de contraspionajul italian ca fiind membru al rezidentei CIA din Peninsula.
Suspectii fara identitate
Desi numai unul dintre cei 13 suspecti a putut fi identificat cu certitudine drept ofiter CIA, anchetatorii italieni sustin ca dispun de suficiente probe care atesta ca rapirea a fost o operatiune clandestina a Agentiei americane. Probe care au convins-o pe judecatoarea Chiara Nobile sa semneze mandatele de arestare pe numele celor 13. Dintre acestia, insa, numai trei au folosit, se pare, identitatile lor reale. Restul sunt niste "fantome". Toate datele completate in fisele hotelurilor italiene sunt fictive. Adresele nu exista, sau sunt simple casute postale. Telefoanele au fost, intre timp, debransate, sau se dovedesc a fi servicii de mesagerie vocala. Sansele ca suspectii sa fie adusi in fata Justitiei italiene sunt practic inexistente, cu toate ca oficialitati de la Roma au declarat ca vor cere sprijinul Statelor Unite in acest demers. Responsabilii CIA au refuzat sa comenteze subiectul. Departamentul de Stat a comunicat, prin purtatorul sau de cuvant, ca o eventuala cerere de extradare din partea Italiei va fi inaintata Departamentului de Justitie.
Evident, nimeni nu se asteapta ca americanii sa-si deconspire propriii agenti. Autoritatile de la Roma intentioneaza insa sa semnaleze ca nu vor tolera desfasurarea unor asemenea operatiuni pe teritoriul italian. Acest gen de tactici este considerat inacceptabil de catre majoritatea statelor europene. In Germania, procurorii ancheteaza cazul lui Khaled Masri, rapit in timpul unei vacante in Macedonia si transportat in secret in Afganistan, unde a fost incarcerat timp de trei luni. Pana cand americanii si-au dat seama ca fusese vorba despre o confuzie de nume.
O investigatie a Parlamentului de la Stockholm a concluzionat, in luna martie, ca agenti CIA aflati pe teritoriul Suediei au incalcat legile tarii, supunand la "tratamente degradante si inumane" doi cetateni egipteni in timpul procesului de extradare catre Statele Unite. Cazul, petrecut in decembrie 2001, este insa incomparabil mai putin grav decat cel din Italia, intrucat extradarea era legala, facuta cu acordul oficialitatilor de la Stockholm.

---

Despre autor: