Evreii originari din nordul Bucovinei au sadit in padurea Ierusalimului o mica padurice in memoria evreilor din Dorohoi si imprejurimi (Saveni, Mihaileni, Darabani, Radauti-Prut, Hertza) care au fost deportati sau au cazut victime pogromului din urma
Evreii originari din nordul Bucovinei au sadit in padurea Ierusalimului o mica padurice in memoria evreilor din Dorohoi si imprejurimi (Saveni, Mihaileni, Darabani, Radauti-Prut, Hertza) care au fost deportati sau au cazut victime pogromului din urma cu 65 de ani. In fiecare an, la 30 iunie, ei se intalnesc in padurea Ierusalimului si ceremonia este onorata de prezenta unor personalitati importante din viata politica si cultural-sociala a tarii. Initiativa a avut-o, in urma cu cateva decenii, Shlomo David, un supravietuitor al pogromului. El a strans documente si marturii si a publicat pana acum un corpus impresionant de sase volume, toate in limba romana si ebraica. Shlomo David e acum batran, dar romaneasca sa e limpede.
"Totul a inceput pe 28 iunie 1940, imi spune el. O parte din trupele romane in retragere, dupa ce sovieticii au furat romanilor Basarabia si Bucovina, s-a oprit la Dorohoi. Evreii au inceput sa aiba necazuri, de parca evreii erau vinovati de pierderea Basarabiei. La Hertza, un orasel nu departe de Dorohoi, un ofiter rus il ucisese pe soldatul evreu Iancu Solomon, cand acesta l-a aparat cu propriul sau trup pe capitanul roman Boros. Trupul lui Solomon a fost adus la Dorohoi si la 1 iulie urma sa aiba loc inmormantarea. Onorurile militare trebuia sa le dea o garda de onoare formata din 10 soldati evrei, un sergent roman si ofiterul-adjutant evreu Emil Bercovici. Dupa inmormantare, un grup de soldati romani ai Regimentului 3 graniceri i-a prins pe militarii evrei, i-a dezbracat si i-a impuscat. S-a tras in plin si in multimea care participa la inmormantare, si apoi macelul, la care au participat si civili transformati in fiare, s-a extins si pe strazile evreiesti ale orasului. Aproximativ 150 de evrei si-au pierdut viata. Nenorocirile nu se incheiasera. Dupa ce Basarabia si Bucovina au fost recucerite de armatele romane, aproape toti evreii din Dorohoi si imprejurimi au fost deportati in Transnistria. Ne-am reintors la casele noastre mult mai putini si apoi am plecat cu totii in Israel. Am scris cartea ca sa nu se uite si tot pentru ca sa nu se uite am sadit pomii in Padurea Ierusalimului, Padurea Dorohoi", sustine Shlomo, sufletul intregii manifestari, care a cointeresat si Yad Vashem-ul, Muzeul Holocaustului din Ierusalim, si institutiile statale israeliene care patroneaza manifestarea si i-a invitat pe fostul prim-ministru Ehud Barak, ambasadoarea Romaniei, dr. Mariana Valeria Stoica, deputata Colette Avital, Zeev Schwartz, presedintele organizatiei evreilor originari din Romania si pe rabinul Iosef Waserman sa ia cuvantul. Mali Mesulam si I. Cazacu (originari din Mihaileni), Sergiu Leibovici (din Saveni), Perl Dolfi si Moshe Balan (Din Dorohoi), Iuclea Zeev (din Darabani), Fani Bar (din Hertza), si Shoshana Ben-Aharon (din Radauti Prut) au aprins faclii; 12 copii au depus jerbe de flori, iar un cor religios a intonat "El male rahamim", rugaciunea de neuitare.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.