Curtea Constitutionala judeca azi proprietatea si reforma Justitiei

85 de judecatori, din totalul de 107 de judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au decis printr-o hotarare a Sectiilor Unite din 23 iunie 2005, sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la o serie de prevederi ale Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, considerate neconstitutionale. De la revendicari care pot fi calificate drept pur mercantile si pana la ridicarea unui adevarat scut de protectie pentru o parte dintre membrii CSM, hotararea inedita a Inaltei Curti pune sub un mare semn de indoiala reusita reformei in Justitie, adoptata de actualul Guvern, in conditiile in care un numar atat de mare de magistrati se impotrivesc unor schimbari binevenite, menite sa curete Justitia de uscaturi si sa o transforme intr-un serviciu in slujba cetateanului. Amintim ca pachetul de legi de reforma a Justitiei a fost intampinat chiar in ziua in care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului, cu un adevarat linsaj mediatic al Monicai Macovei, comandat intr-un cotidian central si sustinut prin fluturasi denigratori aruncati de PSD prin Camera Deputatilor.
Alaturi de judecatorii Inaltei Curti, peste 100 de parlamentari ai PSD au formulat la randul lor critici de neconstitutionalitate care vizeaza in esenta mentinerea in functiile de conducere ale parchetelor si instantelor a acelorasi magistrati impusi de fosta guvernare. Ambele actiuni vor fi solutionate azi de Curtea Constitutionala, o curte suspectata de societatea civila ca fiind tributara vechiului regim, tocmai prin numarul mare de judecatori constitutionali, care au fost pana nu demult inalti demnitari PSD. Indiferent de verdictul de azi de la Curtea Constitutionala, actiunile in tandem ale judecatorilor si fostilor guvernanti, care au adus Justitia la stadiul de aservire politica constatat de o tara intreaga, arata ca schimbarile de esenta din sistemul judecatoresti (unul din cele mai bolnave sisteme) intampina o opozitie dintre cele mai indarjite. Prezentam in continuare criticile de neconstitutionalitate ale Inaltei Curtii la adresa Legii reformei in Justitie, care demonstreaza ca sistemul judecatoresc vede altfel lucrurile decat opinia publica.
Convocare de pe o zi pe alta
Prin Hotararea nr. 2 din 23 iunie 2005, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis, cu un numar de 85 de judecatori din totalul de 107, sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la o serie de aspecte care ar contraveni principiilor democratice din legea fundamentala. Instiintarea judecatorilor supremi de a participa la sedinta din 23 iunie s-a facut printr-un convocator intocmit cu o zi inainte, in care nu se anunta tema exacta, ci doar "examinarea legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei si unele masuri adiacente". Judecatorii supremi ne-au declarat ca nu au primit nici macar copii dupa legea in cauza pentru a avea posibilitati de aprofundare a problematicii. Dupa dezbaterile din sala de plen, care s-au axat in special pe nemultumirile magistratilor legate de sistemul de calculare al pensiilor si varsta limita de pensionare, hotararea redactata de apropiatii presedintelui Nicolae Popa a fost dusa la semnat, prin birouri pe la toti judecatorii, de catre magistratul sef asistent Ion Raileanu, multi dintre magistrati semnand, "pe incredere", fara a avea timp sa o citeasca.
Inalta Curte nu a ramas datoare CSM-ului
Motivele de deranj ale magistratilor supremi sunt impartite in trei categorii legate de pensionare, mandatele pentru functiile de conducere - in special cele ale membrilor CSM - si raportul anual de activitate al CSM-ului catre Parlament. Curios lucru, majoritatea criticilor vizeaza interesele membrilor CSM, carora, se stie, toti judecatorii supremi le datoreaza numirea in inaltele functii. Din acest punct de vedere, se poate trage concluzia ca Inalta Curte si-a axat demersul si pe protejarea intereselor unor membri ai CSM (trei dintre ei sunt judecatori ai Inaltei Curti, cu cele mai importante functii de conducere).
In cuprinsul hotararii se critica reducerea varstei de pensionare de la 68 de ani, la 65 (pentru barbati) si respectiv 57 (femei), aspect vazut ca pe "o suprimare a inamovibilitatii", desi nimeni nu se intreaba cat de sanatosi mai sunt sa judece, dupa 60 de ani, anumiti magistrati, in conditiile volumului imens de munca si stres.
Criticata ca "discriminatorie" este si prevederea care stabileste ca pensia de serviciu pentru magistrati va fi in cuantum de 80% din venitul brut realizat in ultimele 12 luni, spre deosebire de vechea lege care prevedea ca pensia sa fie de 80% din venitul brut din ultima luna de activitate. Nu stim de cata "discriminare" sau de cat mercantilism este vorba, cata vreme in privinta calcularii pensiei magistratii sunt net favorizati fata de celelalte categorii sociale (cu exceptia parlamentarilor, demnitarilor, si celor din institutiile de aparare), a caror pensie se calculeaza dupa un punctaj realizat pe baza veniturilor din toti anii de munca. Chiar aceasta sa fie marea problema a magistratilor, de a nu pierde vreun leu la pensie!?
Scut pentru "baronii" CSM
Judecatorii supremi califica "neconstitutionale" si noile prevederi care vizeaza functionarea CSM, care interzic pe viitor ca membrii acestui for sa mai detina functii de conducere la instante si parchete. Dupa cum se stie, intreaga societate civila a reclamat incompatibilitatea dintre aceste posturi, care permit unor membri CSM sa exercite o dubla influenta, mai ales in materie disciplinara, fara a avea in realitate timpul necesar sa se ocupe cum se cuvine de nici una din functiile cumulate. Magistratii Inaltei Curti au insa dreptate in ceea ce priveste orice interpretare a legilor reformei care ar viza punerea in discutie a mandatelor de 6 ani acordate actualilor membri ai CSM, in masura in care s-ar incerca realegerea unui nou CSM, pe baza noilor prevederi care ofera o pondere mai mare de reprezentare a instantelor si parchetelor inferioare in grad, fata de cele superioare.
Si modificarile legislative care impun numirea in functiile de conducere de la instante, pe mandate de maximum 3 ani, cu posibilitatea unei singure reinvestiri, sunt criticate ca "deschizand poarta ingerintei in exercitarea mandatelor de conducere si a unor posibile presiuni si intruziuni politica-administrative in conducerea instantelor si parchetelor". Se omite, insa, faptul ca aceste numiri se vor face pe baza de concurs, organizat de INM, sub patronajul CSM, astfel incat politicul este complet exclus din sfera carierei magistratilor.
CSM nu vrea sa dea raport anual
Ultimul "of" al judecatorilor supremi il reprezinta obligatia Consiliului Superior al Magistraturii de a prezenta un raport anual Parlamentului, masura considerata neconstitutionala, deoarece "instituie ideea de subordonare a autoritatii judecatoresti si de control parlamentar asupra acesteia". Se omite insa faptul ca raportul catre Parlament nu constituie o "subordonare", ci un raport catre natiune, care are dreptul sa stie cum merge Justitia, pentru a se lua masuri de remediere, precum si faptul ca CSM, fiind o institutie bugetara, platita de contribuabil, nu poate sa aiba o activitate secreta pentru care sa nu dea nimanui socoteala decat unde ii convine. Nicaieri in statele democrate nu exista institutii "stat in stat", regula controlului interdepartamental (controlul reciproc) fiind o garantie impotriva oricaror deraieri de la menirea institutiilor.

---

Despre autor: