Timp de cateva zile ati fost oaspetele Academiei Romane, ati participat la sesiunea comuna cu tema "Cele doua frontiere ale Europei". Cum apreciati lucrarile acestei reuniuni, discutiile cu colegii Dumneavoastra romani?
Mai intai, vreau sa spun
Timp de cateva zile ati fost oaspetele Academiei Romane, ati participat la sesiunea comuna cu tema "Cele doua frontiere ale Europei". Cum apreciati lucrarile acestei reuniuni, discutiile cu colegii Dumneavoastra romani?
Mai intai, vreau sa spun ca am mai organizat manifestari stiintifice comune. Presedintele Eugen Simion a participat la reuniuni internationale in Spania. La randu-mi am participat la mai multe colocvii si congrese in Romania si as vrea sa amintesc in mod special colocviul international "Penser l' Europe", "Sa gandim Europa". Cat priveste intalnirea dintre Academia Romana si Academia Regala de Stiinte Economice si Financiare din aceste zile, imi pare cu atat mai importanta cu cat intr-un viitor apropiat Romania va fi membra a Uniunii Europene. Si Spania, pe de o parte, Romania pe de alta, traseaza hotarele Europei.
Pentru a intelege mai bine tema pusa in discutie in cadrul sesiunii.
Dorinta Spaniei este de a uni cele doua extreme ale Europei - Peninsula Iberica si aceasta insula de latinitate care este Romania. Nu este vorba numai de spiritul care anima Uniunea Europeana de a fi o uniune economica si financiara, ci si de ceva in plus - de acest spirit comun, de aceasta comuniune de gandire care face ca in ciuda departarii geografice sa ne simtim aproape unii de ceilalti. Aspectele puse in discutie la aceasta intalnire s-au referit, in primul rand, la situatia actuala a Europei, in special dupa referendumul asupra Constitutiei Europei. In Spania referendumul a fost foarte favorabil, in timp ce in Franta si Olanda nu a fost astfel. Si daca totusi s-a intamplat, trebuie sa ne ocupam in continuare de aceasta problema. Trebuie sa ne ocupe, dar nu trebuie sa ne...preocupe. Noi trebuie sa tinem seama de lectia Frantei si Olandei si sa cercetam ceea ce se poate modifica in interior. In nici un caz, aceasta nu constituie un motiv care sa intarzie intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Credeti ca motivul acestui refuz nu ar putea fi gasit si in interiorul procesului de elaborare, in continutul Constitutiei insasi?
In primul rand, un tratat nu poate fi niciodata prefect pentru toata lumea, pentru ca este rezultatul unui consens, care inseamna a cauta ceva intr-o zona si a ceda acolo unde nu este pusa in discutie o problema fundamentala. Apoi, in orice tratat exista aspecte pozitive si negative. Daca punem pe prim plan numai aspectele pozitive, tratatul este minunat. Daca tinem cont doar de aspectele care nu convin, tratatul este nefavorabil. Aceasta inseamna ca trebuie sa explicam foarte bine societatii care este semnificatia acestui tratat. Cred ca in Spania am explicat foarte bine si de aceea Constitutia Europeana a fost votata. Pe de alta parte, in Franta, de exemplu, nu s-a votat in exclusivitate impotriva Europei, cat impotriva unui tratat care nu a fost bine explicat. Consecinta acestui fapt a fost confundarea unor probleme interne ale Frantei cu problemele Constitutiei Europene. Recapituland, Constitutia are aspecte pozitive si negative si trebuie sa cautam un echilibru. Constitutia poate fi sau nu un progres. In Spania, ne-am gandit ca aceasta Constitutie reprezinta un progres si din acest motiv a fost votata cu o majoritate insemnata. Inainte de referendum, Academia Regala de Stiinte Economice si Financiare a studiat timp de patru luni aceasta Constitutie si apoi a fost elaborat un "decalog", cu aspectele cele bune si mai putin bune. Am ajuns la o concluzie, am redactat un manifest public facand apel la populatie sa voteze in favoarea Constitutiei, pentru ca am crezut ca, de bine, de rau, merita votul.
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana poate fi influentata de situatia nou creata?
Am mai spus, problemele interne al Uniunii Europene nu ar trebui sa influenteze intrarea Romaniei. Daca, totusi, va fi vorba de o intarziere, speram sa nu fie prea indelungata. Spun insa ceea ce am spus si spaniolilor: nu se obtine nimic fara efort, insa fiecare efort va fi compensat in proportie de unu la o mie. Dar trebuie facut acest efort. Noi l-am facut.
Credeti ca Europa se afla intr-o criza?
Eu nu cred ca Europa este intr-o criza; in criza sunt doar anumite dispozitive ale Europei.
S-a mers pana acolo incat s-a afirmat ca Uniunea Europeana ar fi o utopie...
Trebuie sa spun ferm ca Uniunea Europeana nu este o utopie. Si dovada este ca astazi exista o Europa. Nu este perfecta. Nu este completa. E adevarat ca nu este ceea ce am dori cu totii. Dar exista. Sa ne gandim doar la faptul ca in urma cu douazeci de ani nimeni nu-si putea imagina ca Europa ar putea fi asa cum este astazi.
Ati spus, ca sunteti, in acelasi timp spaniol si francez si v-ati declarat deschis un eurooptimist. Pe ce se intemeiaza acest optimism?
Eu sunt economist si matematician, dar fundamental sunt economist si consider ca intreaga activitate umana are nevoie de un suport economico-financiar. In Europa este nevoie, in primul rand, de un suport economico-financiar. Nu este posibil progresul fara acest suport economico-financiar. Totusi eu cred ca asa s-a intamplat si a fost bine. Dovada, progresul popoarelor care au intrat in Europa, care a fost spectaculos. Si asta nu numai in Spania, ci si in celelalte tari.
Si in ceea ce priveste cultura?
Ne preocupa mult si cultura, faptul ca trebuie sa tinem seama ca in Europa sunt multe culturi, multe izvoare de cultura, multe posibilitati pentru cultura.
Si cu toate acestea este o cultura unitara.
Desigur. Eu cred ca Spania este un exemplu de unitate in diversitate. Eu sunt catalan, am o limba catalana, o cultura profunda, veche, mai veche decat cea castiliana si, totusi, eu continui sa fiu spaniol. In Spania nu numai ca se respecta cultura mea, dar se promoveaza, se conserva si dezvolta pentru ca reprezinta bogatia noastra.
Avem nevoie de diversitate.
Desigur. Uniformitatea ucide.
Economia tinde sa uniformizeze, la fel si tehnologia. Mai ramane ceva...
Numai ca este necesar sa tinem seama ca dincolo de economie se afla filosofia. Si vreau sa va mai spun ceva. Eu am studiat matematica, dar nu matematica mecanismelor, ci una multivalenta, care tine de logica. Nu insa de o logica binara, ci multivalenta, care in Romania a avut una dintre principalele sale minti, pe Grigore Moisil. Cum spuneam, temeiul matematicii noastre si a economiei noastre este logica, o maniera de gandire, o filosofie a vietii. Noi avem o matematica umanista, prin comparatie cu matematica de tip cartezian, care este una a determinismului, a predestinarii.
La intrarea in Academia lui Platon era scris ca nimeni nu poate intra daca nu cunoaste matematica si cu toate acestea in dialogurile sale nu intalnim matematica.
Asa este. Dar asta pentru ca nu era vorba de mecanica matematicii, ci de logica matematicii. Nu trebuie sa uitam, nu este altceva decat o logica exprimata prin simboluri.
Ascultandu-va la sesiunea stiintifica, apoi la conferinta de presa mi-a venit in minte Unamuno.
Spaniolii din generatia mea nu ne putem sustrage influentei lui Miguel Unamuno si in subconstientul nostru ducem o parte din gandirea sa.
Si foarte multi dintre noi ne regasim in ideile, in stilul lui Unamuno.
Si aceasta este o punte de legatura. Totusi, societatea actuala s-a schimbat fata de societatea in care a trait si a scris Unamuno, de aceea este evident ca maniera de a gandi societatea a trebuit sa se adapteze acestor realitati. Daca au avut loc schimbari atat de profunde si atat de rapide nu mai este posibil sa gandesti societatea si economia cu niste instrumente create de o societate care era practic stagnata si cu o evolutie foarte lenta. Si de aici, iata o noua maniera de gandire. Logica clasica se bazeaza pe principiul tertului exclus. O propozitie este ori adevarata, ori falsa. A treia posibilitate nu exista. In schimb, in congresul de la Buenos Aires din 1997, noi am creat si enuntat un alt principiu - al simultaneitatii graduale. Orice propozitie ar putea fi adevarata sau falsa cu conditia sa contina un grad de adevar si unul de fals.
Stefan Lupascu, un filosof de origine romana, a teoretizat principiul tertului inclus.
Desigur, exista intotdeauna o posibilitate intermediara. La inceputul secolului trecut, Luckasiewici a enuntat principiul valentei. Orice propozitie are grade de valente: 0, 0,5 si 1. In ceea ce ne priveste, am considerat ca intre 0 si 1 nu exista doar o sigura posibilitate, ca exista o infinitate de posibilitati. si aceasta este noutatea - recunoasterea faptului ca exista o infinitate de posibilitati.
Cum vedeti viitorul Europei? Am putea spune ca unitatea este destinul Europei?
Da. S-a incercat construirea unitatii Europei prin arme - a fost Imperiul Roman, apoi Napoleon si, mai aproape de noi nebunia lui Hitler. Astazi dorim sa construim o Europa unita prin pace, prin colaborare, prin consens. Insist pe conceptul de consens pentru ca tine de mentalitate. Europa este rezultatul consensului.
Sa vorbim si despre valorile morale?
Poate ca una dintre lipsurile Constitutiei Europene este ca nu are o trasatura morala unica. Cred ca am fost foarte grabiti in elaborarea Constitutiei si acum parca ne-ar spune: Atentie, opriti-va un moment, relaxati-va putin, ganditi-va la viitorul Europei. Pentru a avansa mai repede este nevoie de un moment de relaxare, de un pas inapoi, pentru a prinde mai multa forta si a putea merge mai repede inainte. Integrati tarile care trebuie integrate, cum sunt Romania si Bulgaria. Atentie la altele cu o alte culturi, cu religii diferite, cum este Turcia. Ganditi-va, nu spuneti NU, dar ganditi-va, reflectati.
Cum ati caracteriza omul european?
Nu incape nici o indoiala ca in Europa sunt mai multe lumi. In aceasta diversitate este o Europa latina, mediteraneana, greco-latina. Este o mare diversitate. Si inauntrul acestei diversitati este o mare bogatie care trebuie conservata.
Aceasta mare diversitate nu poate genera contradictii?
Nu este vorba de contradictie, ci de complementaritate. Nu obosesc sa folosesc conceptul de consens. Diversitatea trebuie pusa in slujba colaborarii, nu a confruntarii.
Sunteti de un optimism aproape contaminant.
As putea spune ca sunt un optimism realist, nu utopic, pentru ca totul este posibil.
Asta intr-o buna traditie carteziana.
Desigur, pentru ca nu putem renunta la radacinile noastre. Acum, trebuie sa stim sa ne modificam in concordanta cu evolutia lumii. Vedeti, in fiecare zi lucrez nu ca si cum as fi in mers, ci ca si cum as fi sfarsit drumul.
Pareti un fel de apostol al Europei unite.
Nu exista alta solutie decat unitatea Europei. Lumea devine atat de mica, incat noi nu ne mai putem diviza. Trebuie sa ne unim, respectand identitatea fiecaruia.
Aceasta diversitate pentru care pledati este de natura sa ne imbogateasca pe toti.
Ne imbogateste pe toti. Mai mult, disparitia acestei diversitati ar fi o crima impotriva umanitatii.
In acest context, care este rolul presei? La conferinta de presa desfasurata dupa sesiunea stiintifica ati facut chiar un apel catre ziaristi.
Academiile, cum sunt si institutiile noastre, nu pot sta departe de realitate. Nu doar pentru ca trebuie sa facem anumite lucruri, dar este nevoie sa le si explicam, sa le facem cunoscute societatii civile si mijlocul prin care o facem sunt mass-media. Avem, deci, nevoie de mediile de comunicare pentru ca mesajele si explicatiile noastre sa ajunga la societatea civila si sa ajunga in asa fel incat sa fie corect percepute si asumate. Am facut un apel la mijloacele de comunicare sa ne sprijine pentru a face mai usoara intrarea Romaniei in clubul Europei.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.