"Izvorul tuturor rautatilor si pustiirii acestor parti, inceputul caderii si imputinarii Caiei Lesesti, risipa si pustietate pentru cazaci, stingerea tarii noastre", asa caracteriza cronicarul Miron Costin actiunile politice ale lui Bogdan Hmelnitki,
"Izvorul tuturor rautatilor si pustiirii acestor parti, inceputul caderii si imputinarii Caiei Lesesti, risipa si pustietate pentru cazaci, stingerea tarii noastre", asa caracteriza cronicarul Miron Costin actiunile politice ale lui Bogdan Hmelnitki, considerat la Kiev intemeietorul statului ucrainean. Miron Costin si-a exprimat temerea ca "rautatile" vor afecta si viitorul: "cu cale ne este si noua a pomeni povestea lui Hmil, hatmanul cazacesc, de la care vremi s-au inceput si raul nostru, in care si pana astazi ne aflam cu acest pamant la cumplite vremi si Dumnezeu stie de nu si peste veacul nostru traitoare".
Relatiile romano-ucrainene au demarat in vremea lui Hmelnitki, care a invadat de cateva ori voievodatul Moldovei, incuscrindu-se cu forta cu Vasile Lupu, care a dat-o pe Ruxandra dupa fiul hatmanului, Timus, descris astfel "ce numai chipul de om il avea, firea toata fiindu-i de fiara salbateca". Hmelnitki si-a inceput oscilatiile politice printr-o rebeliune impotriva polonezilor, pentru ca mai apoi sa se alieze cu tatarii, invadand si pradand pe toti vecinii sai, pentru ca in final sa se arunce in bratele Moscovei, deschizand drumul acesteia catre Europa.
Independenta doar dupa 1991, Ucraina trage dupa ea toate tarele regimului sovietic. Fara sa aiba parte de nici o alta traditie statala, Kievul promoveaza in continuare politicile sovietice, modul sovietic de a privi lumea, pe care incearca sa le acopere cu o poleiala democratica. O replica miniaturizata a imperiului sovietic, Ucraina pare ca nu stie si nu poate sa abordeze intr-un mod diferit relatiile cu vecinii sai.
Kievul a mostenit teritoriile smulse de Stalin, cu tot cu complicatiile lor. Perversul patriarh al raului de la Moscova a amestecat diavoleste teritorii si populatii in aceasta regiune: a smuls Basarabia de la Romania, dupa care a lipit-o de o alta fasie smulsa Ucrainei, respectiv Transnistria. La schimb, Kievul a primit sudul Basarabiei, cu iesirea la gurile Dunarii. Insa granita nu s-a stabilit pe bratul Chilia, asa cum gresit cred multi dintre romani. Granita este pe garla Musura, sovieticii capturand in forta gura de varsare Chilia in Marea Neagra. Trupele speciale NKVD au ocupat hoteste, in noaptea de 25-26 octombrie, insulele Tataru Mare, Daleru Mic si Maican de la sud de bratul Chilia, mutand granita cu pretul vietii a sase graniceri romani. Moscova si-a depasit in 1940 propriile pretentii la Dunare si in Bucovina de nord (prin ocuparea abuziva a Tinutului Hertei).
Acum, Kievul vrea sa promoveze Transnistria pe post de tichet de aderare la Uniunea Europeana. Insa nu se poate dezbara de genele moscovite inoculate in sute de ani: Iuscenko a sters de praf planul Kozak si incearca sa-l vanda drept nou-nout. Planul ucrainean de rezolvare a conflictului transnistrean prevede organizarea de alegeri libere (!) la Tiraspol - doar cat sa-l legitimeze pe Smirnov si nu sufla o vorba dspre retragerea trupelor ruse din zona. Chisinaul cade in eroarea lui Vasile Lupu - crede ca aliindu-se cu dracul va putea trece puntea Nistrului si accepta planul Iuscenko, lipindu-l de o serie de documente care, cred parlamentarii basarabeni, ii vor duce din condei pe strategii Kievului.
Insa Ucraina a mostenit pe langa teritorii si mentalitatea sovietica: spui orice si faci tot ce te taie pe tine capul. Distanta dintre Kucima si Iuscenko nu este atat de mare pe cat ar parea la o prima privire. Kucima ii promitea anul trecut lui Iliescu la Mamaia, de fata cu toti sefii de state riverane Dunarii, ca va inainta partii romane documentatia tehnica a proiectului Bastroe, asa cum scrie in tratatele internationale. Insa diplomatii de la Kiev au trimis omologilor romani niste hartii pe care scria doar ca respectivul canal se va numi Bastroe. La randul lui, Iuscenko vine la Bucuresti si afirma in fata Parlamentului ca va imbunatati relatiile romano-ucrainene. Dupa care ministrul Transporturilor, Evgheni Cervonenko, anunta senin continuarea lucrarilor la canalul Bastroe. Iar Viktor Iuscenko da o fuga la Ankara si propune Turciei sa se implice in proiectul de distrugere a Deltei. Asta pentru ca firma germana Moebius Bau AG nu si-a incasat banii la timp si da semne de nervozitate. In plus, tot in acord cu mostenirea stalinista, Kievul raspunde prompt scolilor ucrainene din Romania si prezentei ucrainene in Parlamentul de la Bucuresti: ia decizia desfiintarii regiunii Herta, locuita in proportie de 95% de romani. In plus ii imparte pe vorbitorii limbii lui Eminescu in doua categorii; romani si moldoveni. Asta asa, ca nu cumva sa se intre in contradictie cu tezele staliniste.
Un strat de plastic a imbracat limba de lemn a Kievului: "promovarea democratiei", "colaborarea regionala", "respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor", "sustinerea conservarii ecologice", toate sunt formule care au intrat in vocabularul limbii ucrainene oficiale. Insa doar la nivel de vorbe. Goale.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.